Proverbs 2

HIJO mío, si tomares mis palabras, Y mis mandamientos guardares dentro de ti,

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

Haciendo estar atento tu oído á la sabiduría; Si inclinares tu corazón á la prudencia;

dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

Si clamares á la inteligencia, Y á la prudencia dieres tu voz;

dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

Si como á la plata la buscares, Y la escudriñares como á tesoros;

dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

Entonces entenderás el temor de JEHOVÁ, Y hallarás el conocimiento de Dios.

atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

Porque JEHOVÁ da la sabiduría, Y de su boca viene el conocimiento y la inteligencia.

Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

Él provee de sólida sabiduría á los rectos: Es escudo á los que caminan rectamente.

El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

Es el que guarda las veredas del juicio, Y preserva el camino de sus santos.

Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

Entonces entenderás justicia, juicio, Y equidad, y todo buen camino.

Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

Cuando la sabiduría entrare en tu corazón, Y la ciencia fuere dulce á tu alma,

Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

El consejo te guardará, Te preservará la inteligencia:

chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

Para librarte del mal camino, De los hombres que hablan perversidades;

ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

Que dejan las veredas derechas, Por andar en caminos tenebrosos;

de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

Que se alegran haciendo mal, Que se huelgan en las perversidades del vicio;

cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

Cuyas veredas son torcidas, Y torcidos sus caminos.

cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

Para librarte de la mujer extraña, De la ajena que halaga con sus palabras;

ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

Que desampara el príncipe de su mocedad, Y se olvida del pacto de su Dios.

care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.

Por lo cual su casa está inclinada á la muerte, Y sus veredas hacia los muertos:

Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

Todos los que á ella entraren, no volverán, Ni tomarán las veredas de la vida.

niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

Para que andes por el camino de los buenos, Y guardes las veredas de los justos.

De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

Porque los rectos habitarán la tierra, Y los perfectos permanecerán en ella;

Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;

Mas los impíos serán cortados de la tierra, Y los prevaricadores serán de ella desarraigados.

dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.