Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Tunay na may mina na mayroong pilak, at dako na ukol sa ginto na kanilang pinagdadalisayan.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Bakal ay hinuhukay sa lupa, at tanso ay binububo mula sa bato.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Ang tao'y naglalagay ng wakas sa kadiliman, at sumisiyasat hanggang sa kalayulayuang hangganan ng mga bato ng kadiliman at salimuot na kadiliman.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Siya'y humuhukay ng malayo sa tinatahanan ng mga tao: nililimot ng paa na dumadaan nagbibitin doong malayo sa mga tao, sila'y umuugoy na paroo't parito.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

Tungkol sa lupa, mula rito'y nanggagaling ang tinapay: at sa ilalim ay wari tinutuklap ng apoy.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Ang mga bato nito'y kinaroroonan ng mga zafiro. At ito'y may alabok na ginto.

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

Yaong landas na walang ibong mangdadagit ay nakakaalam. Ni nakita man ng mata ng falkon:

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Hindi natungtungan ng mga palalong hayop, ni naraanan man ng mabangis na leon,

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

Kaniyang inilalabas ang kaniyang kamay sa batong pingkian; binabaligtad ng mga ugat ang mga bundok.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Siya'y nagbabangbang sa gitna ng mga bato; at ang kaniyang mata ay nakakakita ng bawa't mahalagang bagay.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Kaniyang tinatalian ang mga lagaslas upang huwag umagos; at ang bagay na nakukubli ay inililitaw niya sa liwanag.

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Nguni't saan masusumpungan ang karunungan? At saan naroon ang dako ng pagkaunawa?

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

Hindi nalalaman ng tao ang halaga niyaon; ni nasusumpungan man sa lupain ng may buhay.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

Sinasabi ng kalaliman. Wala sa akin: at sinasabi ng dagat: Hindi sumasaakin.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Hindi mabibili ng ginto, ni matitimbangan man ng pilak ang halaga niyaon.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

Hindi mahahalagahan ng ginto sa Ophir, ng mahalagang onix, o ng zafiro.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Ginto at salamin ay hindi maihahalintulad doon: ni maipagpapalit man sa mga hiyas na dalisay na ginto.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

Hindi mabibilang ang coral o ang cristal; Oo, ang halaga ng karunungan ay higit sa mga rubi.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

Ang topacio sa Etiopia ay hindi maipapantay doon, ni mahahalagahan man ng dalisay na ginto.

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Saan nanggagaling nga ang karunungan? At saan naroon ang dako ng pagkaunawa?

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Palibhasa't nakukubli sa mga mata ng lahat na may buhay, at natatago sa mga ibon sa himpapawid.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

Ang kapahamakan at ang kamatayan ay nagsasabi, narinig namin ng aming mga pakinig ang bulungbulungan niyaon.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Nauunawa ng Dios ang daan niyaon, at nalalaman niya ang dako niyaon.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Sapagka't tumitingin siya hanggang sa mga wakas ng lupa, at nakikita ang silong ng buong langit;

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Upang bigyan ng timbang ang hangin; Oo, kaniyang tinatakal ang tubig sa takalan.

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

Nang siya'y gumawa ng pasiya sa ulan, at ng daan sa kidlat ng kulog:

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Nang magkagayo'y nakita niya ito, at inihayag; kaniyang itinatag ito, oo, at siniyasat.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

At sa tao ay sinabi niya, Narito, ang pagkatakot sa Dios ay siyang karunungan; at ang paghiwalay sa kasamaan ay pagkaunawa.