Job 6

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Então Jó, respondendo, disse:

,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,

Oxalá de fato se pesasse a minhá magoa, e juntamente na balança se pusesse a minha calamidade!

ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!

Pois, na verdade, seria mais pesada do que a areia dos mares; por isso é que as minhas palavras têm sido temerárias.

Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!

Porque as flechas do Todo-Poderoso se cravaram em mim, e o meu espírito suga o veneno delas; os terrores de Deus se arregimentam contra mim.

Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?

Zurrará o asno montês quando tiver erva? Ou mugirá o boi junto ao seu pasto?:

Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?

Pode se comer sem sal o que é insípido? Ou há gosto na clara do ovo?

Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!

Nessas coisas a minha alma recusa tocar, pois são para mim qual comida repugnante.

O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!

Quem dera que se cumprisse o meu rogo, e que Deus me desse o que anelo!

De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!

Que fosse do agrado de Deus esmagar-me; que soltasse a sua mão, e me exterminasse!

Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.

Isto ainda seria a minha consolação, e exultaria na dor que não me poupa; porque não tenho negado as palavras do Santo.

La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?

Qual é a minha força, para que eu espere? Ou qual é o meu fim, para que me porte com paciência?

Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?

É a minha força a força da pedra? Ou é de bronze a minha carne?

Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?

Na verdade não há em mim socorro nenhum. Não me desamparou todo o auxílio eficaz?

Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.

Ao que desfalece devia o amigo mostrar compaixão; mesmo ao que abandona o temor do Todo-Poderoso.

Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.

Meus irmãos houveram-se aleivosamente, como um ribeiro, como a torrente dos ribeiros que passam,

Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;

os quais se turvam com o gelo, e neles se esconde a neve;

vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.

no tempo do calor vão minguando; e quando o calor vem, desaparecem do seu lugar.

Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.

As caravanas se desviam do seu curso; sobem ao deserto, e perecem.

Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.

As caravanas de Tema olham; os viandantes de Sabá por eles esperam.

Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.

Ficam envergonhados por terem confiado; e, chegando ali, se confundem.

Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!

Agora, pois, tais vos tornastes para mim; vedes a minha calamidade e temeis.

V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,

Acaso disse eu: Dai-me um presente? Ou: Fazei-me uma oferta de vossos bens?

scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`

Ou: Livrai-me das mãos do adversário? Ou: Resgatai-me das mãos dos opressores?

Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.

Ensinai-me, e eu me calarei; e fazei-me entender em que errei.

O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?

Quão poderosas são as palavras da boa razão! Mas que é o que a vossa arguição reprova?

Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?

Acaso pretendeis reprovar palavras, embora sejam as razões do desesperado como vento?

Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.

Até quereis lançar sortes sobre o órfão, e fazer mercadoria do vosso amigo.

Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!

Agora, pois, por favor, olhai para, mim; porque de certo à vossa face não mentirei.

Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!

Mudai de parecer, peço-vos, não haja injustiça; sim, mudai de parecer, que a minha causa é justa.

Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

Há iniquidade na minha língua? Ou não poderia o meu paladar discernir coisas perversas?