Ecclesiastes 7

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

Bolji je dobar glas nego skupocjeno ulje, i smrtni dan nego dan rođenja.

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

Bolje je ići u kuću gdje je žalost nego u kuću gdje je gozba, jer ondje je kraj svakoga čovjeka, i tko je živ, nek' primi k srcu!

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Bolji je jad nego smijeh, jer pod žalosnim licem srce je radosno.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

Srce je mudrih ljudi u kući žalosti, a srce bezumnih u kući veselja.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

Bolje je poslušati ukor mudra čovjeka negoli slušati hvalospjev luđaka.

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

Jer kao prasak trnja ispod kotla, takav je smijeh luđaka, i to je ispraznost.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

Jer smijeh od mudraca čini luđaka i veselje kvari srce.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

Bolji je svršetak stvari nego njezin početak i bolja je strpljivost od oholosti.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

Ne nagli u srdžbu, jer srdžba počiva u srcu luđaka.

Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Ne pitaj zašto su negdašnja vremena bila bolja od ovih, jer to nije mudro pitanje.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

Mudrost je dragocjena baština i probitak onima na koje sunce sja.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

Jer kao što je novac zaštita, tako je i mudrost; a prednost je mudrosti u tome što izbavlja onoga tko je ima.

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

Pogledaj djela Božja; tko može ispraviti što je on iskrivio?

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

U sretan dan uživaj sreću, a u zao dan razmišljaj: Bog je stvorio jedno kao i drugo - da čovjek ne otkrije ništa od svoje budućnosti.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

Svašta vidjeh u svojemu ništavnom životu: pravednik propada unatoč svojoj pravednosti, a bezbožnik i dalje živi unatoč svojoj bezbožnosti.

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

Ne budi prepravedan i ne budi premudar; zašto da se uništavaš?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

Ne budi preopak i ne budi lud; zašto bi umro prije vremena?

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

Dobro je da držiš jedno, ali ni drugo ne puštaj iz ruke, jer tko se boji Boga, izbavlja se od svega.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

Mudrost mudraca veću moć daje gradu nego deset mogućnika.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

Na zemlji nema pravednika koji, čineći dobro, ne bi nikad sagriješio.

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

I još jedno: nemoj se obazirati na govorkanje; čut ćeš možda da te sluga tvoj proklinjao;

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

a zna tvoje srce kako si i ti često druge proklinjao.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

Sve sam to mudrošću iskušao. Mislio sam da sam mudar, ali mi je mudrost bila nedokučiva.

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

Ono što jest, daleko je i duboko, tako duboko - tko da i pronađe?

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

I još jednom pokušah istražiti i shvatiti mudrost i smisao, da spoznam opačinu kao ludost, a ludost kao bezumlje.

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

Otkrih da ima nešto gorče od smrti - žena, ona je zamka, srce joj je mreža, a ruke okovi; tko je Bogu drag, izmiče joj, a grešnik je njezin sužanj.

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

Eto, to sam sve u svemu otkrio, veli Propovjednik.

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

I još sam tražio, ali bez uspjeha. Nađoh čovjeka - jednog od tisuću, a žene ne nađoh među svima nijedne.

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

Otkrih ovo: Bog stvori čovjeka jednostavnim, a on snuje nebrojene spletke.