Psalms 102

Ó Senhor, ouve a minha oração, e chegue a ti o meu clamor.

(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!

Não escondas de mim o teu rosto no dia da minha angústia; inclina para mim os teus ouvidos; no dia em que eu clamar, ouve-me depressa.

Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!

Pois os meus dias se desvanecem como fumaça, e os meus ossos ardem como um tição.

Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.

O meu coração está ferido e seco como a erva, pelo que até me esqueço de comer o meu pão.

Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.

Por causa do meu doloroso gemer, os meus ossos se apegam à minha carne.

Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.

Sou semelhante ao pelicano no deserto; cheguei a ser como a coruja das ruínas.

Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;

Vigio, e tornei-me como um passarinho solitário no telhado.

nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.

Os meus inimigos me afrontam todo o dia; os que contra mim se enfurecem, me amaldiçoam.

În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.

Pois tenho comido cinza como pão, e misturado com lágrimas a minha bebida,

Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,

por causa da tua indignação e da tua ira; pois tu me levantaste e me arrojaste de ti.

din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.

Os meus dias são como a sombra que declina, e eu, como a erva, me vou secando.

Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.

Mas tu, Senhor, estás entronizado para sempre, e o teu nome será lembrado por todas as gerações.

Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.

Tu te lenvantarás e terás piedade de Sião; pois é o tempo de te compadeceres dela, sim, o tempo determinado já chegou.

Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.

Porque os teus servos têm prazer nas pedras dela, e se compadecem do seu pó.

Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.

As nações, pois, temerão o nome do Senhor, e todos os reis da terra a tua glória,

Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.

quando o Senhor edificar a Sião, e na sua glória se manifestar,

Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.

atendendo à oração do desamparado, e não desprezando a sua súplica.

El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.

Escreva-se isto para a geração futura, para que um povo que está por vir louve ao Senhor.

Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!

Pois olhou do alto do seu santuário; dos céus olhou o Senhor para a terra,

Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,

para ouvir o gemido dos presos, para libertar os sentenciados à morte;

ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;

a fim de que seja anunciado em Sião o nome do Senhor, e o seu louvor em Jerusalém,

pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,

quando se congregarem os povos, e os reinos, para servirem ao Senhor.

cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.

Ele abateu a minha força no caminho; abreviou os meus dias.

El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,

Eu clamo: Deus meu, não me leves no meio dos meus dias, tu, cujos anos alcançam todas as gerações.

Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``

Desde a antiguidade fundaste a terra; e os céus são obra das tuas mãos.

Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.

Eles perecerão, mas tu permanecerás; todos eles, como um vestido, envelhecerão; como roupa os mundarás, e ficarão mudados.

Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.

Mas tu és o mesmo, e os teus anos não acabarão.

Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.

Os filhos dos teus servos habitarão seguros, e a sua descendência ficará firmada diante de ti.

Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.