Proverbs 19

Meglio un povero che cammina nella sua integrità, di colui ch’è perverso di labbra ed anche stolto.

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

L’ardore stesso, senza conoscenza, non è cosa buona: e chi cammina in fretta sbaglia strada.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

La stoltezza dell’uomo ne perverte la via, ma il cuor di lui s’irrita contro l’Eterno.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Le ricchezze procurano gran numero d’amici, ma il povero è abbandonato anche dal suo compagno.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Il falso testimonio non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne non avrà scampo.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Molti corteggiano l’uomo generoso, e tutti sono amici dell’uomo munificente.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Tutti i fratelli del povero l’odiano, quanto più gli amici suoi s’allontaneranno da lui! Ei li sollecita con parole, ma già sono scomparsi.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Chi acquista senno ama l’anima sua; e chi serba con cura la prudenza troverà del bene.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Il falso testimonio non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne perirà.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Vivere in delizie non s’addice allo stolto; quanto meno s’addice allo schiavo dominare sui principi!

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Il senno rende l’uomo lento all’ira, ed egli stima sua gloria il passar sopra le offese.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

L’ira del re è come il ruggito d’un leone, ma il suo favore è come rugiada sull’erba.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Un figliuolo stolto è una grande sciagura per suo padre, e le risse d’una moglie sono il gocciolar continuo d’un tetto.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Casa e ricchezze sono un’eredità dei padri, ma una moglie giudiziosa è un dono dell’Eterno.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

La pigrizia fa cadere nel torpore, e l’anima indolente patirà la fame.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Chi osserva il comandamento ha cura dell’anima sua, ma chi non si dà pensiero della propria condotta morrà.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Chi ha pietà del povero presta all’Eterno, che gli contraccambierà l’opera buona.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Castiga il tuo figliuolo, mentre c’è ancora speranza, ma non ti lasciar andare sino a farlo morire.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

L’uomo dalla collera violenta dev’esser punito; ché, se lo scampi, dovrai tornare daccapo.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Ascolta il consiglio e ricevi l’istruzione, affinché tu diventi savio per il resto della vita.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Ci sono molti disegni nel cuor dell’uomo, ma il piano dell’Eterno è quello che sussiste.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Ciò che rende caro l’uomo è la bontà, e un povero val più d’un bugiardo.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Il timor dell’Eterno mena alla vita; chi l’ha si sazia, e passa la notte non visitato da alcun male.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

Il pigro tuffa la mano nel piatto, e non fa neppur tanto da portarla alla bocca.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Percuoti il beffardo, e il semplice si farà accorto; riprendi l’intelligente, e imparerà la scienza.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Il figlio che fa vergogna e disonore, rovina suo padre e scaccia sua madre.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Cessa, figliuol mio, d’ascoltar l’istruzione, se ti vuoi allontanare dalle parole della scienza.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Il testimonio iniquo si burla della giustizia, e la bocca degli empi trangugia l’iniquità.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

I giudici son preparati per i beffardi e le percosse per il dosso degli stolti.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.