Psalms 55

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!

victori in psalmis eruditi David exaudi Deus orationem meam et ne dispicias deprecationem meam

Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frămînt,

adtende mihi et exaudi me humiliatus sum in meditatione mea et conturbatus

din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mînie.

a voce inimici a facie persequentis impii quoniam proiecerunt super me iniquitatem et in furore adversabantur mihi

Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,

cor meum doluit in vitalibus meis et terrores mortis ceciderunt super me

mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.

timor et tremor venit super me et operuit me caligo

Eu zic: ,,O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!``

et dixi quis dabit mihi pinnas columbae ut volem et requiescam

Da, aş fugi departe de tot, şi m'aş duce să locuiesc în pustie. -(Oprire).

ut procul abeam et commorer in deserto semper

Aş fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.

festinabo ut salver ab spiritu tempestatis et turbinis

Nimiceşte -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;

praecipita Domine divide linguas eorum quoniam vidi iniquitatem et contradictionem in civitate

zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sînt în sînul ei;

die et nocte circumeuntes muros eius scelus et dolorem in medio eius

răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.

insidiae in vitalibus eius et non recedet de plateis eius damnum et fraudulentia

Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m'aş ascunde dinaintea lui.

non enim inimicus exprobravit mihi ut sustineam neque is qui me oderat super me magnificatus est ut abscondar ab eo

Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!

sed tu homo unianimis meus dux meus et notus meus

Noi, cari trăiam împreună într'o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!

qui simul habuimus dulce secretum in domo Dei ambulavimus in terrore

Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.

veniat mors super eos descendant in infernum viventes quia nequitiae in congregatione eorum et in medio eorum

Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.

ego ad Deum clamabo et Dominus salvabit me

Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.

vespere et mane et meridie eloquar et resonabo et exaudiet vocem meam

Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sînt împotriva mea!

redimet in pace animam meam ab adpropinquantibus mihi multi enim fuerunt adversum me

Dumnezeu va auzi, şi -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de domnie. -(Oprire). Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.

exaudiet Deus et humiliabit eos qui iudex est ab initio semper non enim mutantur neque timent Deum

Ei pun mîna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legămîntul.

extendit manum suam ad pacifica sua contaminabit pactum suum

Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii.

nitidius butyro os eius pugnat autem cor illius molliores sermones eius oleo cum sint lanceae

Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.

proice super Dominum caritatem tuam et ipse enutriet te non dabit in aeternum fluctuationem iusto

Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

tu autem Deus deduces eos in puteum interitus viri sanguinum et dolosi non dimidiabunt dies suos ego autem fiduciam habeo tui