Proverbs 2

2:1

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

fili mi si susceperis sermones meos et mandata mea absconderis penes te

2:2

dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

ut audiat sapientiam auris tua inclina cor tuum ad noscendam prudentiam

2:3

dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

si enim sapientiam invocaveris et inclinaveris cor tuum prudentiae

2:4

dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

si quaesieris eam quasi pecuniam et sicut thesauros effoderis illam

2:5

atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

tunc intelleges timorem Domini et scientiam Dei invenies

2:6

Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

quia Dominus dat sapientiam et ex ore eius scientia et prudentia

2:7

El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

custodiet rectorum salutem et proteget gradientes simpliciter

2:8

Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

servans semitas iustitiae et vias sanctorum custodiens

2:9

Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

tunc intelleges iustitiam et iudicium et aequitatem et omnem semitam bonam

2:10

Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

si intraverit sapientia cor tuum et scientia animae tuae placuerit

2:11

chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

consilium custodiet te prudentia servabit te

2:12

ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

ut eruaris de via mala ab homine qui perversa loquitur

2:13

de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

qui relinquunt iter rectum et ambulant per vias tenebrosas

2:14

cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

qui laetantur cum malefecerint et exultant in rebus pessimis

2:15

cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

quorum viae perversae et infames gressus eorum

2:16

ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

ut eruaris a muliere aliena et ab extranea quae mollit sermones suos

2:17

care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.

et relinquit ducem pubertatis suae

2:18

Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

et pacti Dei sui oblita est inclinata est enim ad mortem domus eius et ad impios semitae ipsius

2:19

niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

omnes qui ingrediuntur ad eam non revertentur nec adprehendent semitas vitae

2:20

De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

ut ambules in via bona et calles iustorum custodias

2:21

Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;

qui enim recti sunt habitabunt in terra et simplices permanebunt in ea

2:22

dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

impii vero de terra perdentur et qui inique agunt auferentur ex ea