Proverbs 2

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
HIJO mío, si tomares mis palabras, Y mis mandamientos guardares dentro de ti,
dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
Haciendo estar atento tu oído á la sabiduría; Si inclinares tu corazón á la prudencia;
dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
Si clamares á la inteligencia, Y á la prudencia dieres tu voz;
dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
Si como á la plata la buscares, Y la escudriñares como á tesoros;
atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
Entonces entenderás el temor de JEHOVÁ, Y hallarás el conocimiento de Dios.
Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
Porque JEHOVÁ da la sabiduría, Y de su boca viene el conocimiento y la inteligencia.
El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
Él provee de sólida sabiduría á los rectos: Es escudo á los que caminan rectamente.
Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
Es el que guarda las veredas del juicio, Y preserva el camino de sus santos.
Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
Entonces entenderás justicia, juicio, Y equidad, y todo buen camino.
Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
Cuando la sabiduría entrare en tu corazón, Y la ciencia fuere dulce á tu alma,
chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
El consejo te guardará, Te preservará la inteligencia:
ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
Para librarte del mal camino, De los hombres que hablan perversidades;
de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
Que dejan las veredas derechas, Por andar en caminos tenebrosos;
cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
Que se alegran haciendo mal, Que se huelgan en las perversidades del vicio;
cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
Cuyas veredas son torcidas, Y torcidos sus caminos.
ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
Para librarte de la mujer extraña, De la ajena que halaga con sus palabras;
care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.
Que desampara el príncipe de su mocedad, Y se olvida del pacto de su Dios.
Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
Por lo cual su casa está inclinada á la muerte, Y sus veredas hacia los muertos:
niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
Todos los que á ella entraren, no volverán, Ni tomarán las veredas de la vida.
De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
Para que andes por el camino de los buenos, Y guardes las veredas de los justos.
Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
Porque los rectos habitarán la tierra, Y los perfectos permanecerán en ella;
dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
Mas los impíos serán cortados de la tierra, Y los prevaricadores serán de ella desarraigados.