Psalms 77

(Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, şi El mă va asculta.

Per il Capo de’ Musici. Secondo Jeduthun. Salmo di Asaf. La mia voce s’eleva a Dio, e io grido; la mia voce s’eleva a Dio, ed egli mi porge l’orecchio.

În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.

Nel giorno della mia distretta, io ho cercato il Signore; la mia mano è stata tesa durante la notte senza stancarsi, l’anima mia ha rifiutato d’esser consolata.

Mi-aduc aminte de Dumnezeu, şi gem; mă gîndesc adînc în mine, şi mi se mîhneşte duhul. -

Io mi ricordo di Dio, e gemo; medito, e il mio spirito è abbattuto. Sela.

Tu îmi ţii ploapele deschise; şi, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi.

Tu tieni desti gli occhi miei, sono turbato e non posso parlare.

Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.

Ripenso ai giorni antichi, agli anni da lungo tempo passati.

Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:

Mi ricordo de’ miei canti durante la notte, medito nel mio cuore, e lo spirito mio va investigando:

,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?

Il Signore ripudia egli in perpetuo? E non mostrerà egli più il suo favore?

S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?

E’ la sua benignità venuta meno per sempre? La sua parola ha ella cessato per ogni età?

A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` -

Iddio ha egli dimenticato d’aver pietà? Ha egli nell’ira chiuse le sue compassioni? Sela.

Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``...

E ho detto: La mia afflizione sta in questo, che la destra dell’Altissimo è mutata.

Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;

Io rievocherò la memoria delle opere dell’Eterno; sì, ricorderò le tue maraviglie antiche,

da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.

mediterò su tutte le opere tue, e ripenserò alle tue gesta.

Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

O Dio, le tue vie son sante; qual è l’Iddio grande come Dio?

Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.

Tu sei l’Iddio che fai maraviglie; tu hai fatto conoscere la tua forza fra i popoli.

Prin braţul Tău, Tu ai izbăvit pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.

Tu hai, col tuo braccio, redento il tuo popolo, i figliuoli di Giacobbe e di Giuseppe. Sela.

Cînd Te-au văzut apele, Dumnezeule, cînd Te-au văzut apele, s'au cutremurat, şi adîncurile s'au mişcat.

Le acque ti videro, o Dio; le acque ti videro e furono spaventate; anche gli abissi tremarono.

Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile.

Le nubi versarono diluvi d’acqua; i cieli tuonarono; ed anche i tuoi strali volarono da ogni parte.

Tunetul Tău a isbucnit în vîrtej de vînt, fulgerile au luminat lumea: pămîntul s'a mişcat şi s'a cutremurat.

La voce del tuo tuono era nel turbine; i lampi illuminarono il mondo; la terra fu scossa e tremò.

Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s'au mai cunoscut urmele.

La tua via fu in mezzo al mare, i tuoi sentieri in mezzo alle grandi acque, e le tue orme non furon riconosciute.

Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mîna lui Moise şi Aaron.

Tu conducesti il tuo popolo come un gregge, per mano di Mosè e d’Aaronne.