Psalms 77

(Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, şi El mă va asculta.

Au chef des chantres. D'après Jeduthun. Psaume d'Asaph. Ma voix s'élève à Dieu, et je crie; Ma voix s'élève à Dieu, et il m'écoutera.

În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.

Au jour de ma détresse, je cherche le Seigneur; La nuit, mes mains sont étendues sans se lasser; Mon âme refuse toute consolation.

Mi-aduc aminte de Dumnezeu, şi gem; mă gîndesc adînc în mine, şi mi se mîhneşte duhul. -

Je me souviens de Dieu, et je gémis; Je médite, et mon esprit est abattu. -Pause.

Tu îmi ţii ploapele deschise; şi, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi.

Tu tiens mes paupières en éveil; Et, dans mon trouble, je ne puis parler.

Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.

Je pense aux jours anciens, Aux années d'autrefois.

Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:

Je pense à mes cantiques pendant la nuit, Je fais des réflexions au dedans de mon coeur, Et mon esprit médite.

,,Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?

Le Seigneur rejettera-t-il pour toujours? Ne sera-t-il plus favorable?

S'a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S'a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?

Sa bonté est-elle à jamais épuisée? Sa parole est-elle anéantie pour l'éternité?

A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?`` -

Dieu a-t-il oublié d'avoir compassion? A-t-il, dans sa colère, retiré sa miséricorde? -Pause.

Atunci îmi zic: ,,Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş``...

Je dis: Ce qui fait ma souffrance, C'est que la droite du Très-Haut n'est plus la même...

Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;

Je rappellerai les oeuvres de l'Eternel, Car je me souviens de tes merveilles d'autrefois;

da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.

Je parlerai de toutes tes oeuvres, Je raconterai tes hauts faits.

Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

O Dieu! tes voies sont saintes; Quel dieu est grand comme Dieu?

Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.

Tu es le Dieu qui fait des prodiges; Tu as manifesté parmi les peuples ta puissance.

Prin braţul Tău, Tu ai izbăvit pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.

Par ton bras tu as délivré ton peuple, Les fils de Jacob et de Joseph. -Pause.

Cînd Te-au văzut apele, Dumnezeule, cînd Te-au văzut apele, s'au cutremurat, şi adîncurile s'au mişcat.

Les eaux t'ont vu, ô Dieu! Les eaux t'ont vu, elles ont tremblé; Les abîmes se sont émus.

Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile.

Les nuages versèrent de l'eau par torrents, Le tonnerre retentit dans les nues, Et tes flèches volèrent de toutes parts.

Tunetul Tău a isbucnit în vîrtej de vînt, fulgerile au luminat lumea: pămîntul s'a mişcat şi s'a cutremurat.

Ton tonnerre éclata dans le tourbillon, Les éclairs illuminèrent le monde; La terre s'émut et trembla.

Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s'au mai cunoscut urmele.

Tu te frayas un chemin par la mer, Un sentier par les grandes eaux, Et tes traces ne furent plus reconnues.

Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mîna lui Moise şi Aaron.

Tu as conduit ton peuple comme un troupeau, Par la main de Moïse et d'Aaron.