Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Si tu es à table avec un grand, Fais attention à ce qui est devant toi;

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Mets un couteau à ta gorge, Si tu as trop d'avidité.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Ne convoite pas ses friandises: C'est un aliment trompeur.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Ne te tourmente pas pour t'enrichir, N'y applique pas ton intelligence.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Veux-tu poursuivre du regard ce qui va disparaître? Car la richesse se fait des ailes, Et comme l'aigle, elle prend son vol vers les cieux.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Ne mange pas le pain de celui dont le regard est malveillant, Et ne convoite pas ses friandises;

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Car il est comme les pensées de son âme. Mange et bois, te dira-t-il; Mais son coeur n'est point avec toi.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Tu vomiras le morceau que tu as mangé, Et tu auras perdu tes propos agréables.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Ne parle pas aux oreilles de l'insensé, Car il méprise la sagesse de tes discours.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Ne déplace pas la borne ancienne, Et n'entre pas dans le champ des orphelins;

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Car leur vengeur est puissant: Il défendra leur cause contre toi.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Ouvre ton coeur à l'instruction, Et tes oreilles aux paroles de la science.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

N'épargne pas la correction à l'enfant; Si tu le frappes de la verge, il ne mourra point.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

En le frappant de la verge, Tu délivres son âme du séjour des morts.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Mon fils, si ton coeur est sage, Mon coeur à moi sera dans la joie;

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Mes entrailles seront émues d'allégresse, Quand tes lèvres diront ce qui est droit.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Que ton coeur n'envie point les pécheurs, Mais qu'il ait toujours la crainte de l'Eternel;

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Car il est un avenir, Et ton espérance ne sera pas anéantie.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Ecoute, mon fils, et sois sage; Dirige ton coeur dans la voie droite.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Ne sois pas parmi les buveurs de vin, Parmi ceux qui font excès des viandes:

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Car l'ivrogne et celui qui se livre à des excès s'appauvrissent, Et l'assoupissement fait porter des haillons.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Ecoute ton père, lui qui t'a engendré, Et ne méprise pas ta mère, quand elle est devenue vieille.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Acquiers la vérité, et ne la vends pas, La sagesse, l'instruction et l'intelligence.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Le père du juste est dans l'allégresse, Celui qui donne naissance à un sage aura de la joie.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Que ton père et ta mère se réjouissent, Que celle qui t'a enfanté soit dans l'allégresse!

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Mon fils, donne-moi ton coeur, Et que tes yeux se plaisent dans mes voies.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Car la prostituée est une fosse profonde, Et l'étrangère un puits étroit.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Elle dresse des embûches comme un brigand, Et elle augmente parmi les hommes le nombre des perfides.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Pour qui les ah? pour qui les hélas? Pour qui les disputes? pour qui les plaintes? Pour qui les blessures sans raison? pour qui les yeux rouges?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Pour ceux qui s'attardent auprès du vin, Pour ceux qui vont déguster du vin mêlé.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Ne regarde pas le vin qui paraît d'un beau rouge, Qui fait des perles dans la coupe, Et qui coule aisément.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Il finit par mordre comme un serpent, Et par piquer comme un basilic.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Tes yeux se porteront sur des étrangères, Et ton coeur parlera d'une manière perverse.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Tu seras comme un homme couché au milieu de la mer, Comme un homme couché sur le sommet d'un mât:

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

On m'a frappé,... je n'ai point de mal!... On m'a battu,... je ne sens rien!... Quand me réveillerai-je?... J'en veux encore!