Proverbs 2

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
Min Søn, når du tager imod mine ord og gemmer mine Pålæg hos dig,
dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
idet du låner Visdom Øre og bøjer dit Hjerte til Indsigt,
dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
ja, kalder du på Forstanden og løfter din Røst efter Indsigt,
dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
søger du den som Sølv og leder den op som Skatte,
atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
da nemmer du HERRENs Frygt og vinder dig Kundskab om Gud.
Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
Thi HERREN, han giver Visdom, fra hans Mund kommer Kundskab og Indsigt.
El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
Til retsindige gemmer han Lykke, han er Skjold for alle med lydefri Vandel,
Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
idet han værner Rettens Stier og vogter sine frommes Vej.
Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
Da nemmer du Retfærd, Ret og Retsind, hvert et Spor, som er godt.
Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
Thi Visdom kommer i dit Hjerte, og Kundskab er liflig for din Sjæl;
chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
Kløgt skal våge over dig, Indsigt være din Vogter -
ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
idet den frier dig fra den ondes Vej, fra Folk, hvis Ord kun er vrange, -
de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
som går fra de lige Stier for at vandre på Mørkets Veje.
cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
som glæder sig ved at gøre ondt og jubler over vrangt og ondt,
cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
de, som går krogede Stier og følger bugtede Spor -
ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
idet den frier dig fra Andenmands Hustru, fra fremmed Kvinde med sleske Ord,
care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.
der sviger sin Ungdoms Ven og glemmer sin Guds Pagt;
Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
thi en Grav til Døden er hendes Hus, til Skyggerne fører hendes Spor;
niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
tilbage vender ingen, som går ind til hende, de når ej Livets Stier
De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
at du må vandre de godes Vej og holde dig til de retfærdiges Stier;
Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
thi retsindige skal bo i Landet, lydefri levnes deri,
dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
men gudløse ryddes af Landet, troløse rykkes derfra.