Psalms 66

(Către mai marele cîntăreţior. O cîntare. Un psalm.) Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pămîntului.
Zborovođi. Pjesma. Psalam.
Cîntaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.
Kliči Bogu, zemljo sva, opjevaj slavu imena njegova, podaj mu hvalu dostojnu.
Ziceţi lui Dumnezeu: ,,Cît de înfricoşate sînt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.
Recite Bogu: "Kako su potresna djela tvoja! Zbog velike sile tvoje dušmani ti laskaju.
Tot pămîntul se închină înaintea Ta, şi cîntă în cinstea Ta, cîntă Numele Tău. -
Sva zemlja nek' ti se klanja i nek' ti pjeva, neka pjeva tvom imenu!"
Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoşat este El, cînd lucrează asupra fiilor oamenilor!
Dođite i gledajte djela Božja: čuda učini među sinovima ljudskim.
El a prefăcut marea în pămînt uscat, şi rîul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.
On pretvori more u zemlju suhu te rijeku pregaziše. Stog' se njemu radujmo!
El stăpîneşte pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răsvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui! -
Dovijeka vlada jakošću svojom, oči mu paze na narode da se ne izdignu ljudi buntovni.
Binecuvîntaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!
Blagoslivljajte, narodi, Boga našega, razglašujte hvalu njegovu!
El ne -a păstrat sufletul cu viaţă, şi n'a îngăduit să ni se clatine piciorul.
Našoj je duši darovao život i ne dade da nam posrne noga.
Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.
Iskušavao si nas teško, Bože, iskušavao ognjem kao srebro.
Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.
Pustio si da u zamku padnemo, stisnuo lancima bokove naše.
Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.
Pustio si da nam zajašu za vrat: prošli smo kroz oganj i vodu, onda si pustio da odahnemo.
De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot, îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,
S paljenicama ću u Dom tvoj ući, zavjete ispuniti pred tobom
juruinţe, cari mi-au ieşit de pe buze, pe cari mi le -a rostit gura cînd eram la strîmtoare.
što ih obećaše usne moje, što ih usta moja u tjeskobi obrekoše.
Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi. -(Oprire).
Prinijet ću ti paljenice s kadom ovnova, žrtvovati volove i jarad.
Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi istorisi cei a făcut El sufletului meu.
Dođite, počujte, koji se Boga bojite, pripovjedit ću što učini duši mojoj!
Am strigat către El cu gura mea, şi îndată lauda a fost pe limba mea.
Na svoja sam usta njega zvao, jezikom ga hvalio.
Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m'ar fi ascultat Domnul.
Da sam u srcu na zlo mislio, ne bi uslišio Gospod.
Dar Dumnezeu m'a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
No Bog me uslišio: obazro se na glas molitve moje.
Binecuvîntat să fie Dumnezeu, care nu mi -a lepădat rugăciunea, şi nu mi -a îndepărtat bunătatea Lui!
Blagoslovljen Bog koji mi molitvu ne odbi, naklonosti ne odvrati od mene!