Job 6

Então Jó, respondendo, disse:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Oxalá de fato se pesasse a minhá magoa, e juntamente na balança se pusesse a minha calamidade!

,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,

Pois, na verdade, seria mais pesada do que a areia dos mares; por isso é que as minhas palavras têm sido temerárias.

ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!

Porque as flechas do Todo-Poderoso se cravaram em mim, e o meu espírito suga o veneno delas; os terrores de Deus se arregimentam contra mim.

Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!

Zurrará o asno montês quando tiver erva? Ou mugirá o boi junto ao seu pasto?:

Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?

Pode se comer sem sal o que é insípido? Ou há gosto na clara do ovo?

Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?

Nessas coisas a minha alma recusa tocar, pois são para mim qual comida repugnante.

Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!

Quem dera que se cumprisse o meu rogo, e que Deus me desse o que anelo!

O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!

Que fosse do agrado de Deus esmagar-me; que soltasse a sua mão, e me exterminasse!

De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!

Isto ainda seria a minha consolação, e exultaria na dor que não me poupa; porque não tenho negado as palavras do Santo.

Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.

Qual é a minha força, para que eu espere? Ou qual é o meu fim, para que me porte com paciência?

La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?

É a minha força a força da pedra? Ou é de bronze a minha carne?

Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?

Na verdade não há em mim socorro nenhum. Não me desamparou todo o auxílio eficaz?

Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?

Ao que desfalece devia o amigo mostrar compaixão; mesmo ao que abandona o temor do Todo-Poderoso.

Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.

Meus irmãos houveram-se aleivosamente, como um ribeiro, como a torrente dos ribeiros que passam,

Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.

os quais se turvam com o gelo, e neles se esconde a neve;

Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;

no tempo do calor vão minguando; e quando o calor vem, desaparecem do seu lugar.

vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.

As caravanas se desviam do seu curso; sobem ao deserto, e perecem.

Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.

As caravanas de Tema olham; os viandantes de Sabá por eles esperam.

Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.

Ficam envergonhados por terem confiado; e, chegando ali, se confundem.

Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.

Agora, pois, tais vos tornastes para mim; vedes a minha calamidade e temeis.

Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!

Acaso disse eu: Dai-me um presente? Ou: Fazei-me uma oferta de vossos bens?

V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,

Ou: Livrai-me das mãos do adversário? Ou: Resgatai-me das mãos dos opressores?

scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`

Ensinai-me, e eu me calarei; e fazei-me entender em que errei.

Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.

Quão poderosas são as palavras da boa razão! Mas que é o que a vossa arguição reprova?

O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?

Acaso pretendeis reprovar palavras, embora sejam as razões do desesperado como vento?

Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?

Até quereis lançar sortes sobre o órfão, e fazer mercadoria do vosso amigo.

Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.

Agora, pois, por favor, olhai para, mim; porque de certo à vossa face não mentirei.

Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!

Mudai de parecer, peço-vos, não haja injustiça; sim, mudai de parecer, que a minha causa é justa.

Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!

Há iniquidade na minha língua? Ou não poderia o meu paladar discernir coisas perversas?

Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?