Proverbs 13

Ko te tama whakaaro nui ka rongo ki ta tona papa ako: ko te tangata whakahi ia e kore e rongo ki te riri.

Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

E kai te tangata i te pai i te hua o tona mangai: ka kai ia te wairua o te hunga wanoke i te tutu.

Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

Ko te tangata e tiaki ana i tona mangai e pupuri ana i tona ora: ko te tangata ia e hamama nui ana ona ngutu, ko te whakangaromanga mona.

Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

E hiahia ana te wairua o te tangata mangere, a kahore he mea mana: ka meinga ia kia momona te wairua o te hunga uaua.

Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

E kino ana te tangata tika ki te korero teka: he mea whakarihariha ia te tangata kino, a whakama noa iho.

Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

Ko te tika hei kaitiaki mo te tangata e tapatahi ana te ara: ka whakataka ano te tangata kino e te hara.

Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

Tera tetahi kei te amene taonga mona, heoi kahore rawa he mea i a ia: tera tetahi kei te whakarawakore i a ia, heoi nui atu ona rawa.

Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

Ko nga utu mo te tangata kia ora, ko ona rawa: tena ko te rawakore, e kore e rongo i te riri.

Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

E koa ana te marama o te hunga tika: ka keto ia te rama o te hunga kino.

Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

He totohe anake i ahu mai i te whakapehapeha: he whakaaro nui ia kei te hunga i nga kupu tika.

Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

Ko nga taonga i puta mai i te whakamanamana ka iti haere: ko ta te tangata i whakaemi ai, he mea mahi, ka tupu haere.

Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

He manako taringa roa, he patu ngakau: ka tae te koronga, ko te rakau ia o te ora.

O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

Ko te tangata e whakahawea ana ki te kupu, ka ngaro i a ia ano; ko te tangata ia e wehi ana i te whakahau, ka whiwhi ki te utu.

Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

Ko te ture o te hunga whakaaro nui, he puna no te ora, e puta ai i nga reti o te mate.

Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

Ko to te ngarahu pai he homai atawhai; he taikaha ia te ara o te hunga nanakia.

O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

He mahi mohio ta te tangata tupato; ko ta te wairangi he hora i te kuwaretanga.

Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

Ka hinga te karere kino ki te kino; ko te karere pono ia, ano he rongoa.

Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

Ko te tangata kahore e pai ki te papaki, mana te rawakore, te whakama; engari ko te tangata e whai mahara ana ki te ako, ka whakahonoretia.

Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

Ko te hiahia kua rite, he reka ki te wairua: he whakarihariha ia ki nga kuware te whakarere i te kino.

Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

Haere i te taha o te hunga whakaaro nui, a ka whai whakaaro koe: ko te takahoa ia o nga kuware, ka mamae.

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

Ka whai te kino i te hunga hara; ko te utu ia ki te hunga tika, he pai.

Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

He whakarerenga iho ta te tangata pai mo nga tamariki a nga tamariki; kei te rongoa mo te tangata tika nga taonga o te tangata hara.

Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

He nui te kai kei te ngakinga a nga rawakore; tera ia te mea e ngaro ana i te kore o te tikanga pai.

Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

Ko te tangata e kaiponu ana i tana whiu, e kino ana ia ki tana tama; ko te tangata ia e aroha ana ki a ia, ka papaki wawe i a ia.

Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

Kai ana te tangata tika, makona ana tona wairua; ka hapa ia te kopu o te tangata kino.

Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -