1. Home
  2. Read
  3. RomCor
  4. Job.6

Job 6

6:1
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
6:2
,,Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
6:3
ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!
6:4
Căci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!
6:5
Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?
6:6
Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?
6:7
Orice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!
6:8
O, de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
6:9
De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!
6:10
Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.
6:11
La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?
6:12
Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?
6:13
Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?
6:14
Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.
6:15
Fraţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.
6:16
Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;
6:17
vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.
6:18
Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.
6:19
Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.
6:20
Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.
6:21
Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!
6:22
V'am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,
6:23
scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`
6:24
Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.
6:25
O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?
6:26
Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?
6:27
Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.
6:28
Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!
6:29
Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!
6:30
Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

© bibleglot.com