Mark 8

Onih se dana opet skupio silan svijet. Budući da nisu imali što jesti, dozva Isus učenike pa im reče:

În zilele acelea, fiindcă se strînsese din nou mult norod, şi n'avea ce mînca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:

"Žao mi je naroda jer su već tri dana uza me i nemaju što jesti.

,,Mi -e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine, şi n'au ce mînca.

Ako ih otpravim gladne njihovim kućama, klonut će putom. A neki su od njih došli iz daleka."

Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leşine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.``

Učenici mu odgovore: "Otkuda bi ih tko ovdje u pustinji mogao nahraniti kruhom?"

Ucenicii I-au răspuns: ,,Cum ar putea cineva să sature cu pîne pe oamenii aceştia, aici într'un loc pustiu?``

On ih zapita: "Koliko kruhova imate?" Oni odgovore: "Sedam."

,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus. ,,Şapte``, I-au răspuns ei.

Nato zapovjedi mnoštvu da posjeda po zemlji. I uze sedam kruhova, zahvali, razlomi i davaše svojim učenicima da posluže. I poslužiše mnoštvu.

Atunci a poruncit norodului să şadă pe pămînt; a luat cele şapte pîni; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, le -a frînt şi le -a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; şi ei le-au împărţit norodului.

A imali su i malo ribica. Blagoslovi i njih te reče da i to posluže.

Mai aveau şi cîţiva peştişori: şi Isus, după ce i -a binecuvîntat, a poruncit să -i împartă şi pe aceia.

I jeli su i nasitili se. A od preteklih ulomaka odniješe sedam košara.

Au mîncat şi s'au săturat; şi au ridicat şapte coşniţe, pline cu rămăşiţele de fărămituri.

Bilo ih je oko četiri tisuće. Tada ih otpusti,

Erau aproape patru mii de inşi. În urmă Isus le -a dat drumul.

a sam sa svojim učenicima odmah uđe u lađu i ode u kraj dalmanutski.

Isus a intrat îndată în corabie cu ucenicii Săi, şi a venit în părţile Dalmanutei.

Tada istupiše farizeji i počeše raspravljati s njime. Iskušavajući ga, zatraže od njega znak s neba.

Fariseii au venit deodată, şi au început o ceartă de vorbe cu Isus; şi, ca să -L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer.

On uzdahnu iz sve duše i reče: "Zašto ovaj naraštaj traži znak? Zaista, kažem vam, ovome se naraštaju neće dati znak."

Isus a suspinat adînc în duhul Său, şi a zis: ,,Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn.``

Tada ih ostavi, ponovno uđe u lađu pa otiđe prijeko.

Apoi i -a lăsat, şi a intrat iarăş în corabie, ca să treacă de cealaltă parte.

A zaboraviše ponijeti kruha; imali su samo jedan kruh sa sobom na lađi.

Ucenicii uitaseră să ia pîni; cu ei în corabie n'aveau decît o pîne.

Nato ih Isus opomenu: "Pazite, čuvajte se kvasca farizejskog i kvasca Herodova!"

Isus le dădea în grijă, şi le zicea: ,,Luaţi seama, să vă păziţi bine de aluatul Fariseilor şi de aluatul lui Irod!``

Oni, zamišljeni, među sobom govorahu: "Kruha nemamo."

Ucenicii se gîndeau şi ziceau între ei: ,,Fiindcă n'avem pîni.``

Zamijetio to Isus pa im reče: "Zašto ste zamišljeni što kruha nemate? Zar još ne shvaćate i ne razumijete? Zar vam je srce stvrdnuto?

Isus a înţeles lucrul acesta, şi le -a zis: ,,Pentruce vă gîndiţi că n'aveţi pîni? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?

Oči imate, a ne vidite; uši imate, a ne čujete? Zar se ne sjećate?

Aveţi ochi, şi nu vedeţi? Aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc?

Kad sam ono razlomio pet kruhova na pet tisuća, koliko punih košara ulomaka odnijeste?" Kažu mu: "Dvanaest."

Cînd am frînt cele cinci pîni la cei cinci mii de bărbaţi, cîte coşuri pline cu fărămituri aţi ridicat?`` ,,Douăsprezece``, I-au răspuns ei.

"A kada razlomih sedam na četiri tisuće, koliko punih košara ulomaka odnijeste?" Odgovore: "Sedam."

,,Şi cînd am frînt cele şapte pîni la cei patru mii de bărbaţi, cîte coşniţe pline cu fărămituri aţi ridicat?`` ,,Şapte``, I-au răspuns ei.

A on će njima: "I još ne razumijete?"

Şi El le -a zis: ,,Tot nu înţelegeţi?``

Dođu u Betsaidu, dovedu mu slijepca pa ga zamole da ga se dotakne.

Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb, şi L-au rugat să Se atingă de el.

On uhvati slijepca za ruku, izvede ga iz sela, pljunu mu u oči, stavi na nj ruke i zapita ga: "Vidiš li što?"

Isus a luat pe orb de mînă, şi l -a scos afară din sat; apoi i -a pus scuipat pe ochi, Şi -a pus mînile peste el, şi l -a întrebat: ,,Vezi ceva?``

Slijepac upilji pogled i reče: "Opažam ljude; vidim nešto kao drveće ... hodaju."

El s'a uitat, şi a zis: ,,Văd nişte oameni umblînd, dar mi se par ca nişte copaci.``

Tada mu Isus opet stavi ruke na oči i slijepac progleda i ozdravi te je mogao sve jasno na daleko vidjeti.

Isus i -a pus din nou mînile pe ochi; i -a spus să se uite ţintă; şi cînd s'a uitat, a fost tămăduit, şi a văzut toate lucrurile desluşit.

Tada ga posla kući i reče mu: "Ne ulazi u selo."

Atunci Isus l -a trimes acasă, şi i -a zis: ,,Să nu intri în sat, şi nici să nu spui cuiva în sat.``

I krenu Isus i njegovi učenici u sela Cezareje Filipove. Putem on upita učenike: "Što govore ljudi, tko sam ja?"

Isus a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le -a pus următoarea întrebare: ,,Cine zic oamenii că sînt Eu?``

Oni mu rekoše: "Da si Ivan Krstitelj, drugi da si Ilija, treći opet da si neki od proroka."

Ei I-au răspuns: ,,Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din prooroci.``

On njih upita: "A vi, što vi kažete, tko sam ja?" Petar prihvati i reče: "Ti si Pomazanik - Krist!"

,,Dar voi``, i -a întrebat El, ,,cine ziceţi că sînt Eu?`` ,,Tu eşti Hristosul!`` I -a răspuns Petru.

I zaprijeti im da nikomu ne kazuju o njemu.

Isus le -a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.

I poče ih poučavati kako Sin Čovječji treba da mnogo pretrpi, da ga starješine, glavari svećenički i pismoznanci odbace, da bude ubijen i nakon tri dana da ustane.

Atunci a început să -i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrîni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorît, şi după trei zile să învieze.

Otvoreno im to govoraše. Petar ga uze u stranu i poče odvraćati.

Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L -a luat de o parte, şi a început să -L mustre.

A on se okrenu, pogleda svoje učenike pa zaprijeti Petru: "Nosi se od mene, sotono, jer ti nije na pameti što je Božje, nego što je ljudsko!"

Dar Isus S'a întors şi S'a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru, şi i -a zis: ,,Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gîndeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.``

Tada dozva narod i učenike pa im reče: "Hoće li tko za mnom, neka se odrekne samoga sebe, neka uzme svoj križ i neka ide za mnom.

Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuş, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.

Tko hoće život svoj spasiti, izgubit će ga; a tko izgubi život svoj poradi mene i evanđelja, spasit će ga.

Căci oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mîntui.

Ta što koristi čovjeku steći sav svijet, a životu svojemu nauditi?

Şi ce foloseşte unui om să cîştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?

Ta što da čovjek dadne u zamjenu za život svoj?

Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?

Doista, tko se zastidi mene i mojih riječi u ovom preljubničkom i grešničkom naraštaju - njega će se stidjeti i Sin Čovječji kada dođe u slavi Oca svoga zajedno sa svetim anđelima."

Pentrucă de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului, cînd va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.``