1. Home
  2. Pair
  3. RomCor
  4. SpaRV
  5. Ps.139

Psalms 139

139:1
(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
Al Músico principal: Salmo de David. OH JEHOVÁ, tú me has examinado y conocido.
139:2
ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.
Tú has conocido mi sentarme y mi levantarme, Has entendido desde lejos mis pensamientos.
139:3
Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
Mi senda y mi acostarme has rodeado, Y estás impuesto en todos mis caminos.
139:4
Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
Pues aun no está la palabra en mi lengua, Y he aquí, oh JEHOVÁ, tú la sabes toda.
139:5
Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.
Detrás y delante me guarneciste, Y sobre mí pusiste tu mano.
139:6
O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s'o pot prinde.
Más maravillosa es la ciencia que mi capacidad; Alta es, no puedo comprenderla.
139:7
Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
¿Adónde me iré de tu espíritu? ¿Y adónde huiré de tu presencia?
139:8
Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
Si subiere á los cielos, allí estás tú: Y si en abismo hiciere mi estrado, he aquí allí tú estás.
139:9
Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
Si tomare las alas del alba, Y habitare en el extremo de la mar,
139:10
şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
Aun allí me guiará tu mano, Y me asirá tu diestra.
139:11
Dacă voi zice: ,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!``
Si dijere: Ciertamente las tinieblas me encubrirán; Aun la noche resplandecerá tocante á mí.
139:12
Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.
Aun las tinieblas no encubren de ti, Y la noche resplandece como el día: Lo mismo te son las tinieblas que la luz.
139:13
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei mele:
Porque tú poseíste mis riñones; Cubrísteme en el vientre de mi madre.
139:14
Te laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Te alabaré; porque formidables, maravillosas son tus obras: Estoy maravillado, Y mi alma lo conoce mucho.
139:15
Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.
No fué encubierto de ti mi cuerpo, Bien que en oculto fuí formado, Y compaginado en lo más bajo de la tierra.
139:16
Cînd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Mi embrión vieron tus ojos, Y en tu libro estaban escritas todas aquellas cosas Que fueron luego formadas, Sin faltar una de ellas.
139:17
Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!
Así que ¡cuán preciosos me son, oh Dios, tus pensamientos! ¡Cuán multiplicadas son sus cuentas!
139:18
Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.
Si los cuento, multiplícanse más que la arena: Despierto, y aun estoy contigo.
139:19
O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!
De cierto, oh Dios, matarás al impío; Apartaos pues de mí, hombres sanguinarios.
139:20
Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!
Porque blasfemias dicen ellos contra ti: Tus enemigos toman en vano tu nombre
139:21
Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
¿No tengo en odio, oh JEHOVÁ, á los que te aborrecen, Y me conmuevo contra tus enemigos?
139:22
Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
Aborrézcolos con perfecto odio; Téngolos por enemigos.
139:23
Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!
Examíname, oh Dios, y conoce mi corazón: Pruébame y reconoce mis pensamientos:
139:24
Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!
Y ve si hay en mí camino de perversidad, Y guíame en el camino eterno.

© bibleglot.com