Job 16

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Y RESPONDIÓ Job, y dijo:

,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

Muchas veces he oído cosas como éstas: Consoladores molestos sois todos vosotros.

Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

¿Tendrán fin las palabras ventosas? Ó ¿qué te animará á responder?

Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

También yo hablaría como vosotros. Ojalá vuestra alma estuviera en lugar de la mía, Que yo os tendría compañía en las palabras, Y sobre vosotros movería mi cabeza.

v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

Mas yo os alentaría con mis palabras, Y la consolación de mis labios apaciguaría el dolor vuestro.

Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

Si hablo, mi dolor no cesa; Y si dejo de hablar, no se aparta de mí.

Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

Empero ahora me ha fatigado: Has tú asolado toda mi compañía.

M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

Tú me has arrugado; testigo es mi flacura, Que se levanta contra mí para testificar en mi rostro.

Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

Su furor me destrizó, y me ha sido contrario: Crujió sus dientes contra mí; Contra mí aguzó sus ojos mi enemigo.

Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

Abrieron contra mí su boca; Hirieron mis mejillas con afrenta; Contra mí se juntaron todos.

Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

Hame entregado Dios al mentiroso, Y en las manos de los impíos me hizo estremecer.

Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

Próspero estaba, y desmenuzóme: Y arrebatóme por la cerviz, y despedazóme, Y púsome por blanco suyo.

Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

Cercáronme sus flecheros, Partió mis riñones, y no perdonó: Mi hiel derramó por tierra.

mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

Quebrantóme de quebranto sobre quebranto; Corrió contra mí como un gigante.

Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

Yo cosí saco sobre mi piel, Y cargué mi cabeza de polvo.

Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

Mi rostro está enlodado con lloro, Y mis párpados entenebrecidos:

Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

Á pesar de no haber iniquidad en mis manos, Y de haber sido mi oración pura.

Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

¡Oh tierra! no cubras mi sangre, Y no haya lugar á mi clamor.

Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

Mas he aquí que en los cielos está mi testigo, Y mi testimonio en las alturas.

Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

Disputadores son mis amigos: Mas á Dios destilarán mis ojos.

să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

¡Ojalá pudiese disputar el hombre con Dios, Como con su prójimo!

Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.

Mas los años contados vendrán, Y yo iré el camino por donde no volveré.