Psalms 88

(O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!

Ó Senhor, Deus da minha salvação, dia e noite clamo diante de ti.

S'ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;

Chegue à tua presença a minha oração, inclina os teus ouvidos ao meu clamor;

căci mi s'a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.

porque a minha alma está cheia de angústias, e a minha vida se aproxima do sepulcro.

Sînt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă, sînt ca un om, care nu mai are putere.

Já estou contado com os que descem à cova; estou como homem sem forças,

Stau întins printre cei morţi, ca cei ucişi şi culcaţi în mormînt, de cari nu-Ţi mai aduci aminte, şi cari sînt despărţiţi de mîna Ta.

atirado entre os finados; como os mortos que jazem na sepultura, dos quais já não te lembras, e que são desamparados da tua mão.

M'ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri.

Puseste-me na cova mais profunda, em lugares escuros, nas profundezas.

Mînia Ta mă apasă, şi mă năpădeşti cu toate valurile Tale. -

Sobre mim pesa a tua cólera; tu me esmagaste com todas as tuas ondas.

Ai îndepărtat dela mine pe toţi prietenii mei, m'ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei; sînt închis şi nu pot să ies.

Apartaste de mim os meus conhecidos, fizeste-me abominável para eles; estou encerrado e não posso sair.

Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mînile spre Tine!

Os meus olhos desfalecem por causa da aflição. Clamo a ti todo dia, Senhor, estendendo-te as minhas mãos.

Oare pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? -

Mostrarás tu maravilhas aos mortos? Ou levantam-se os mortos para te louvar?

Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormînt, şi de credincioşia Ta în Adînc?

Será anunciada a tua benignidade na sepultura, ou a tua fidelidade no Abadom?

Sînt cunoscute minunile Tale în întunerec, şi dreptatea Ta în ţara uitării?

Serão conhecidas nas trevas as tuas maravilhas, e a tua justiça na terra do esquecimento?

Doamne, eu îşi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.

Eu, porém, Senhor, clamo a ti; de madrugada a minha oração chega à tua presença.

Pentruce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentruce îmi ascunzi Faţa Ta?

Senhor, por que me rejeitas? Por que escondes de mim a tua face?

Din tinereţă, sînt nenorocit şi trag să mor, sînt cuprins de spaimele Tale, şi nu ştiu ce să mai fac.

Estou aflito, e prestes a morrer desde a minha mocidade; sofro os teus terrores, estou desamparado.

Mînia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.

Sobre mim tem passado a tua ardente indignação; os teus terrores deram cabo de mim.

Ele mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.

Como águas me rodeiam todo o dia; cercam-me todos juntos.

Ai depărtat dela mine pe prieteni şi tovarăşi; şi cei de aproape ai mei s'au făcut nevăzuţi.

Aparte de mim amigos e companheiros; os meus conhecidos se acham nas trevas.