Lamentations 5

Ricordati, Eterno, di quello che ci è avvenuto! Guarda e vedi il nostro obbrobrio!

,,Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!

La nostra eredità è passata a degli stranieri, le nostre case, a degli estranei.

Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!

Noi siam diventati orfani, senza padre, le nostre madri son come vedove.

Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.

Noi beviamo la nostr’acqua a prezzo di danaro, le nostre legna ci vengono a pagamento.

Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

Col collo carico noi siamo inseguiti, siamo spossati, non abbiamo requie.

Prigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.

Abbiam teso la mano verso l’Egitto e verso l’Assiria, per saziarci di pane.

Am întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.

I nostri padri hanno peccato, e non sono più; e noi portiamo la pena delle loro iniquità.

Părinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.

Degli schiavi dominano su noi, e non v’è chi ci liberi dalle loro mani.

Robii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.

Noi raccogliamo il nostro pane col rischio della nostra vita, affrontando la spada del deserto.

Ne căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.

La nostra pelle brucia come un forno, per l’arsura della fame.

Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.

Essi hanno disonorato le donne in Sion, le vergini nelle città di Giuda.

Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.

I capi sono stati impiccati dalle loro mani, la persona de’ vecchi non è stata rispettata.

Mai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste

I giovani han portato le macine, i giovanetti han vacillato sotto il carico delle legna.

Tinerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.

I vecchi hanno abbandonato la porta, i giovani la musica dei loro strumenti.

Bătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.

La gioia de’ nostri cuori è cessata, le nostre danze son mutate in lutto.

S'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.

La corona ci è caduta dal capo; guai a noi, poiché abbiamo peccato!

A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!

Per questo langue il nostro cuore, per questo s’oscuran gli occhi nostri:

Dacă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,

perché il monte di Sion è desolato, e vi passeggian le volpi.

este din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.

Ma tu, o Eterno, regni in perpetuo; il tuo trono sussiste d’età in età.

Dar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!

Perché ci dimenticheresti tu in perpetuo, e ci abbandoneresti per un lungo tempo?

Pentruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

Facci tornare a te, o Eterno, e noi torneremo! Ridonaci de’ giorni come quelli d’un tempo!

Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!

Ché, ora, tu ci hai veramente reietti, e ti sei grandemente adirato contro di noi!

Să ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult