Job 16

Allora Giobbe rispose e disse:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

"Di cose come codeste, ne ho udite tante! Siete tutti dei consolatori molesti!

,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

Non ci sarà egli una fine alle parole vane? Che cosa ti provoca a rispondere?

Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

Anch’io potrei parlare come voi, se voi foste al posto mio; potrei mettere assieme delle parole contro a voi e su di voi scrollare il capo;

Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

potrei farvi coraggio con la bocca; e il conforto delle mie labbra vi calmerebbe.

v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

Se parlo, il mio dolore non ne sarà lenito; e se cesso di parlare, che sollievo ne avrò?

Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

Ora, purtroppo, Dio m’ha ridotto senza forze, ha desolato tutta la mia casa;

Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

m’ha coperto di grinze e questo testimonia contro a me, la mia magrezza si leva ad accusarmi in faccia.

M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

La sua ira mi lacera, mi perseguita, digrigna i denti contro di me. Il mio nemico aguzza gli occhi su di me.

Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

Apron larga contro a me la bocca, mi percuoton per obbrobrio le guance, si metton tutt’insieme a darmi addosso.

Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

Iddio mi dà in balìa degli empi, mi getta in mano dei malvagi.

Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

Vivevo in pace, ed egli m’ha scosso con violenza, m’ha preso per la nuca, m’ha frantumato, m’ha posto per suo bersaglio.

Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

I suoi arcieri mi circondano, egli mi trafigge i reni senza pietà, sparge a terra il mio fiele.

Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

Apre sopra di me breccia su breccia, mi corre addosso come un guerriero.

mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

Mi son cucito un cilicio sulla pelle, ho prostrato la mia fronte nella polvere.

Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

Il mio viso è rosso di pianto, e sulle mie palpebre si stende l’ombra di morte.

Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

Eppure, le mie mani non commisero mai violenza, e la mia preghiera fu sempre pura.

Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

O terra, non coprire il mio sangue, e non vi sia luogo ove si fermi il mio grido!

Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

Già fin d’ora, ecco, il mio Testimonio è in cielo, il mio Garante è nei luoghi altissimi.

Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

Gli amici mi deridono, ma a Dio si volgon piangenti gli occhi miei;

Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

sostenga egli le ragioni dell’uomo presso Dio, le ragioni del figliuol d’uomo contro i suoi compagni!

să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

Poiché, pochi anni ancora, e me ne andrò per una via senza ritorno.

Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.