Psalms 139

(Til Sangmesteren. Af David. En Salme.) HERRE, du ransager mig og kender mig!

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,

Du ved, når jeg står op, du fatter min Tanke i Frastand,

ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.

du har Rede på, hvor jeg går eller ligger, og alle mine Veje kender du grant.

Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.

Thi før Ordet er til på min Tunge, se, da ved du det, HERRE, til fulde.

Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

Bagfra og forfra omslutter du mig, du lægger din Hånd på mig.

Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.

At fatte det er mig for underfuldt, for højt, jeg evner det ikke!

O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s'o pot prinde.

Hvorhen skal jeg gå for din Ånd, og hvor skal jeg fly for dit Åsyn?

Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?

Farer jeg op til Himlen, da er du der, reder jeg Leje i Dødsriget, så er du der;

Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;

tager jeg Morgenrødens Vinger, fæster jeg Bo, hvor Havet ender,

Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,

da vil din Hånd også lede mig der, din højre holde mig fast!

şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.

Og siger jeg: "Mørket skal skjule mig, Lyset blive Nat omkring mig!"

Dacă voi zice: ,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!``

så er Mørket ej mørkt for dig, og Natten er klar som Dagen, Mørket er som Lyset.

Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.

Thi du har dannet mine Nyrer, vævet mig i Moders Liv.

Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei mele:

Jeg vil takke dig, fordi jeg er underfuldt skabt; underfulde er dine Gerninger, det kender min Sjæl til fulde.

Te laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

Mine Ben var ikke skjult for dig, da jeg blev skabt i Løndom, virket i Jordens Dyb;

Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.

som Foster så dine Øjne mig, i din Bog var de alle skrevet, Dagene var bestemt, før en eneste af dem var kommet.

Cînd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

Hvor kostelige er dine Tanker mig, Gud, hvor stor er dog deres Sum!

Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!

Tæller jeg dem, er de flere end Sandet, jeg vågner - og end er jeg hos dig.

Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.

Vilde du dog dræbe de gudløse, Gud, måtte Blodets Mænd vige fra mig,

O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!

de, som taler om dig på Skrømt og sværger falsk ved dit Navn.

Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!

Jeg hader jo dem, der hader dig, HERRE, og væmmes ved dem, der står dig imod;

Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

med fuldt Had bader jeg dem, de er også mine Fjender.

Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.

Ransag mig, Gud, og kend mit Hjerte, prøv mig og kend mine Tanker!

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!

Se, om jeg er på Smertens Vej, og led mig på Evigheds Vej!

Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!