Psalms 74

sublimitas pedum tuorum dissipata est usque ad finem omnia mala egit inimicus in sanctuario

(O cîntare a lui Asaf.) Pentruce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentruce Te mînii pe turma păşunii Tale?

fremuerunt hostes tui in medio pacti tui posuerunt signa sua in tropeum

Adu-Ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai cîştigat odinioară, pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale! Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;

manifesta in introitu desuper in saltu lignorum secures

îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare! Vrăjmaşul a pustiit totul în locaşul Tău cel sfînt.

et nunc scalpturas eius pariter bipinne et dolatoriis deraserunt

Protivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău; şi-au pus semnele lor drept semne.

miserunt ignem in sanctuarium tuum in terram contaminaverunt habitaculum nominis tui

Parcă erau nişte oameni, cari ridică toporul într'o pădure deasă:

dixerunt in cordibus suis posteri eorum simul incenderunt omnes sollemnitates Dei in terra

în curînd au sfărîmat toate podoabele săpate, cu lovituri de securi şi ciocane.

signa nostra non vidimus non est ultra propheta et non est nobiscum qui sciat usquequo

Au pus foc sfîntului Tău locaş; au dărîmat şi au pîngărit locuinţa Numelui Tău.

usquequo Deus exprobrabit adversarius blasphemabit inimicus nomen tuum in finem

Ei ziceau în inima lor: ,,Să -i prăpădim pe toţi!`` Au ars toate locurile sfinte din ţară.

quare convertis manum tuam et dexteram tuam ad medium sinum tuum consume

Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd...

Deus autem rex meus ab initio operatur salutes in medio terrae

Pînă cînd, Dumnezeule, va batjocori asupritorul, şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?

tu dissipasti in fortitudine tua mare contrivisti capita draconum in aquis

Pentruce Îţi tragi înapoi mîna şi dreapta Ta? Scoate -o din sîn şi nimiceşte -i!

tu confregisti capita Leviathan dedisti eum in escam populo Aethiopum

Totuş, Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.

tu disrupisti fontem et torrentem tu exsiccasti flumina fortia

Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărîmat capetele balaurilor din ape;

tua est dies et tua est nox tu ordinasti luminaria et solem

ai zdrobit capul Leviatanului, l-ai dat să -l mănince fiarele din pustie.

tu statuisti omnes terminos terrae aestatem et hiemem tu plasmasti

Ai făcut să ţîşnească izvoare în pîraie, ai uscat rîuri, cari nu seacă.

memento huius inimicus exprobravit Domino et populus insipiens blasphemavit nomen tuum

A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai aşezat lumina şi soarele.

ne tradas bestiis animam eruditam lege tua vitae pauperum tuorum ne obliviscaris in perpetuum

Tu ai statornicit toate hotarele pămîntului, Tu ai rînduit vara şi iarna.

respice ad pactum quia repletae sunt tenebris terrae habitationes iniquae subrutae

Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte, şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!

ne revertatur confractus et confusus egenus et pauper laudabunt nomen tuum

Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale, şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!

surge Deus iudica causam tuam memento obprobrii tui ab insipiente tota die

Ai în vedere legămîntul! Căci locurile dosnice din ţară sînt pline de bîrloage de tîlhari.

ne obliviscaris vocis hostium tuorum sonitus adversariorum tuorum ascendit iugiter

Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!

victori ut non disperdas psalmus Asaph cantici confitebimur tibi Deus confitebimur et iuxta nomen tuum narrabunt mirabilia tua

Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina! Adu-Ţi aminte de ocările, pe cari Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!

cum accepero tempus ego iustitias iudicabo

Nu uita strigătele protivnicilor Tăi, zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!