Proverbs 27

ne glorieris in crastinum ignorans quid superventura pariat dies

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

laudet te alienus et non os tuum extraneus et non labia tua

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

grave est saxum et onerosa harena sed ira stulti utroque gravior

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

ira non habet misericordiam nec erumpens furor et impetum concitati ferre quis poterit

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

melior est manifesta correptio quam amor absconditus

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

meliora sunt vulnera diligentis quam fraudulenta odientis oscula

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

anima saturata calcabit favum anima esuriens et amarum pro dulce sumet

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

sicut avis transmigrans de nido suo sic vir qui relinquit locum suum

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

unguento et variis odoribus delectatur cor et bonis amici consiliis anima dulcoratur

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

amicum tuum et amicum patris tui ne dimiseris et domum fratris tui ne ingrediaris in die adflictionis tuae melior est vicinus iuxta quam frater procul

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

stude sapientiae fili mi et laetifica cor meum ut possim exprobranti respondere sermonem

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

astutus videns malum absconditus est parvuli transeuntes sustinuere dispendia

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

tolle vestimentum eius qui spopondit pro extraneo et pro alienis auferto pignus

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

qui benedicit proximo suo voce grandi de nocte consurgens maledicenti similis erit

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

tecta perstillantia in die frigoris et litigiosa mulier conparantur

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

qui retinet eam quasi qui ventum teneat et oleum dexterae suae vocabit

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

ferrum ferro acuitur et homo exacuit faciem amici sui

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

qui servat ficum comedet fructus eius et qui custos est domini sui glorificabitur

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

quomodo in aquis resplendent vultus prospicientium sic corda hominum manifesta sunt prudentibus

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

infernus et perditio non replentur similiter et oculi hominum insatiabiles

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

quomodo probatur in conflatorio argentum et in fornace aurum sic probatur homo ore laudantis

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

si contuderis stultum in pila quasi tisanas feriente desuper pilo non auferetur ab eo stultitia eius

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

diligenter agnosce vultum pecoris tui tuosque greges considera

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

non enim habebis iugiter potestatem sed corona tribuetur in generatione generationum

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

aperta sunt prata et apparuerunt herbae virentes et collecta sunt faena de montibus

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

agni ad vestimentum tuum et hedi agri pretium

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

sufficiat tibi lac caprarum in cibos tuos in necessaria domus tuae et ad victum ancillis tuis

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.