Job 16

respondens autem Iob dixit

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

audivi frequenter talia consolatores onerosi omnes vos estis

,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

numquid habebunt finem verba ventosa aut aliquid tibi molestum est si loquaris

Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

poteram et ego similia vestri loqui atque utinam esset anima vestra pro anima mea

Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

consolarer et ego vos sermonibus et moverem caput meum super vos roborarem vos ore meo et moverem labia quasi parcens vobis

v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

sed quid agam si locutus fuero non quiescet dolor meus et si tacuero non recedet a me

Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

nunc autem oppressit me dolor meus et in nihili redacti sunt omnes artus mei

Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

rugae meae testimonium dicunt contra me et suscitatur falsiloquus adversus faciem meam contradicens mihi

M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

collegit furorem suum in me et comminans mihi infremuit contra me dentibus suis hostis meus terribilibus oculis me intuitus est

Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

aperuerunt super me ora sua exprobrantes percusserunt maxillam meam satiati sunt poenis meis

Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

conclusit me Deus apud iniquum et manibus impiorum me tradidit

Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

ego ille quondam opulentus repente contritus sum tenuit cervicem meam confregit me et posuit sibi quasi in signum

Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

circumdedit me lanceis suis convulneravit lumbos meos non pepercit et effudit in terra viscera mea

Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

concidit me vulnere super vulnus inruit in me quasi gigans

mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

saccum consui super cutem meam et operui cinere cornu meum

Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

facies mea intumuit a fletu et palpebrae meae caligaverunt

Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

haec passus sum absque iniquitate manus meae cum haberem mundas ad Deum preces

Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

terra ne operias sanguinem meum neque inveniat locum in te latendi clamor meus

Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

ecce enim in caelo testis meus et conscius meus in excelsis

Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

verbosi mei amici mei ad Deum stillat oculus meus

Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

atque utinam sic iudicaretur vir cum Deo quomodo iudicatur filius hominis cum collega suo

să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

ecce enim breves anni transeunt et semitam per quam non revertar ambulo

Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.