Job 23

Y RESPONDIÓ Job, y dijo:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Hoy también hablaré con amargura; Que es más grave mi llaga que mi gemido.

,,Şi acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferinţa îmi înăduşe suspinurile.

¡Quién me diera el saber dónde hallar á Dios! Yo iría hasta su silla.

Oh! dacă aş şti unde să -L găsesc, dacă aş putea să ajung pînă la scaunul Lui de domnie,

Ordenaría juicio delante de él, Y henchiría mi boca de argumentos.

mi-aş apăra pricina înaintea Lui, mi-aş umplea gura cu dovezi.

Yo sabría lo que él me respondería, Y entendería lo que me dijese.

Aş şti ce poate să răspundă, aş vedea ce are să-mi spună.

¿Pleitearía conmigo con grandeza de fuerza? No: antes él la pondría en mí.

Şi-ar întrebuinţa El toată puterea ca să lupte împotriva mea? Nu; ci m'ar asculta negreşit.

Allí el justo razonaría con él: Y escaparía para siempre de mi juez.

Doar un om fără prihană ar vorbi cu El, şi aş fi iertat pentru totdeauna de Judecătorul meu.

He aquí yo iré al oriente, y no lo hallaré; Y al occidente, y no lo percibiré:

Dar, dacă mă duc la răsărit, nu este acolo; dacă mă duc la apus, nu -L găsesc:

Si al norte él obrare, yo no lo veré; Al mediodía se esconderá, y no lo veré.

dacă are treabă la miazănoapte, nu -L pot vedea; dacă se ascunde la miazăzi, nu -L pot descoperi.

Mas él conoció mi camino: Probaráme, y saldré como oro.

Dar El ştie ce cale am urmat; şi, dacă m'ar încerca, aş ieşi curat ca aurul.

Mis pies tomaron su rastro; Guardé su camino, y no me aparté.

Piciorul meu s'a ţinut de paşii Lui; am ţinut calea Lui, şi nu m'am abătut dela ea.

Del mandamiento de sus labios nunca me separé; Guardé las palabras de su boca más que mi comida.

N'am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui.

Empero si él se determina en una cosa, ¿quién lo apartará? Su alma deseó, é hizo.

Dar hotărîrea Lui este luată, cine i se va împotrivi? Ce -I doreşte sufletul, aceea face.

Él pues acabará lo que ha determinado de mí: Y muchas cosas como éstas hay en él.

El Îşi va împlini dar planurile faţă de mine, şi va mai face şi multe altele.

Por lo cual yo me espanto en su presencia: Consideraré, y temerélo.

De aceea tremur înaintea Lui, şi cînd mă gîndesc la lucrul acesta, mă tem de El.

Dios ha enervado mi corazón, Y hame turbado el Omnipotente.

Dumnezeu mi -a tăiat inima, Cel Atotputernic m'a umplut de groază.

¿Por qué no fuí yo cortado delante de las tinieblas, Y cubrió con oscuridad mi rostro?

Căci nu întunerecul durerii mele mă nimiceşte, nici negura în care sînt înfăşurat.