Psalms 139

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
Для дириґетна хору. Псалом Давидів. Господи, випробував Ти мене та й пізнав,
ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.
Ти знаєш сидіння моє та вставання моє, думку мою розумієш здалека.
Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
Дорогу мою та лежання моє виміряєш, і Ти всі путі мої знаєш,
Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
бо ще слова нема на моїм язиці, а вже, Господи, знаєш те все!
Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.
Оточив Ти мене ззаду й спереду, і руку Свою надо мною поклав.
O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s'o pot prinde.
Дивне знання над моє розуміння, високе воно, я його не подолаю!
Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
Куди я від Духа Твого піду, і куди я втечу від Твого лиця?
Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
Якщо я на небо зійду, то Ти там, або постелюся в шеолі ось Ти!
Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
Понесуся на крилах зірниці, спочину я на кінці моря,
şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
то рука Твоя й там попровадить мене, і мене буде тримати правиця Твоя!
Dacă voi zice: ,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!``
Коли б я сказав: Тільки темрява вкриє мене, і ніч світло для мене,
Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.
то мене не закриє від Тебе і темрява, і ніч буде світити, як день, і темнота як світло!
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei mele:
Бо Ти вчинив нирки мої, Ти виткав мене в утробі матері моєї,
Te laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Прославляю Тебе, що я дивно утворений! Дивні діла Твої, і душа моя відає вельми про це!
Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.
і кості мої не сховались від Тебе, бо я вчинений був в укритті, я витканий був у глибинах землі!
Cînd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Мого зародка бачили очі Твої, і до книги Твоєї записані всі мої члени та дні, що в них були вчинені, коли жодного з них не було...
Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!
Які дорогі мені стали думки Твої, Боже, як побільшилося їх число,
Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.
перелічую їх, численніші вони від піску! Як пробуджуюся, то я ще з Тобою.
O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!
Якби, Боже, вразив Ти безбожника, а ви, кровожерці, відступітесь від мене!
Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!
Вони називають підступно Тебе, Твої вороги на марноту пускаються!
Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
Отож, ненавиджу Твоїх ненависників, Господи, і Твоїх заколотників бриджусь:
Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
повною ненавистю я ненавиджу їх, вони стали мені ворогами!...
Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!
Випробуй, Боже, мене, і пізнай моє серце, досліди Ти мене, і пізнай мої задуми,
Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!
і побач, чи не йду я дорогою злою, і на вічну дорогу мене попровадь!