Psalms 74

(O cîntare a lui Asaf.) Pentruce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentruce Te mînii pe turma păşunii Tale?

Cantique d'Asaph. Pourquoi, ô Dieu! rejettes-tu pour toujours? Pourquoi t'irrites-tu contre le troupeau de ton pâturage?

Adu-Ţi aminte de poporul Tău, pe care l-ai cîştigat odinioară, pe care l-ai răscumpărat ca seminţie a moştenirii Tale! Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;

Souviens-toi de ton peuple que tu as acquis autrefois, Que tu as racheté comme la tribu de ton héritage! Souviens-toi de la montagne de Sion, où tu faisais ta résidence;

îndreaptă-Ţi paşii spre aceste locuri pustiite fără curmare! Vrăjmaşul a pustiit totul în locaşul Tău cel sfînt.

Porte tes pas vers ces lieux constamment dévastés! L'ennemi a tout ravagé dans le sanctuaire.

Protivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău; şi-au pus semnele lor drept semne.

Tes adversaires ont rugi au milieu de ton temple; Ils ont établi pour signes leurs signes.

Parcă erau nişte oameni, cari ridică toporul într'o pădure deasă:

On les a vus, pareils à celui qui lève La cognée dans une épaisse forêt;

în curînd au sfărîmat toate podoabele săpate, cu lovituri de securi şi ciocane.

Et bientôt ils ont brisé toutes les sculptures, A coups de haches et de marteaux.

Au pus foc sfîntului Tău locaş; au dărîmat şi au pîngărit locuinţa Numelui Tău.

Ils ont mis le feu à ton sanctuaire; Ils ont abattu, profané la demeure de ton nom.

Ei ziceau în inima lor: ,,Să -i prăpădim pe toţi!`` Au ars toate locurile sfinte din ţară.

Ils disaient en leur coeur: Traitons-les tous avec violence! Ils ont brûlé dans le pays tous les lieux saints.

Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, şi nu mai este nimeni printre noi, care să ştie pînă cînd...

Nous ne voyons plus nos signes; Il n'y a plus de prophète, Et personne parmi nous qui sache jusqu'à quand...

Pînă cînd, Dumnezeule, va batjocori asupritorul, şi va nesocoti vrăjmaşul fără curmare Numele Tău?

Jusqu'à quand, ô Dieu! l'oppresseur outragera-t-il, L'ennemi méprisera-t-il sans cesse ton nom?

Pentruce Îţi tragi înapoi mîna şi dreapta Ta? Scoate -o din sîn şi nimiceşte -i!

Pourquoi retires-tu ta main et ta droite? Sors-la de ton sein! détruis!

Totuş, Dumnezeu este Împăratul meu, care din vremuri străvechi dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.

Dieu est mon roi dès les temps anciens, Lui qui opère des délivrances au milieu de la terre.

Tu ai despărţit marea cu puterea Ta, ai sfărîmat capetele balaurilor din ape;

Tu as fendu la mer par ta puissance, Tu as brisé les têtes des monstres sur les eaux;

ai zdrobit capul Leviatanului, l-ai dat să -l mănince fiarele din pustie.

Tu as écrasé la tête du crocodile, Tu l'as donné pour nourriture au peuple du désert.

Ai făcut să ţîşnească izvoare în pîraie, ai uscat rîuri, cari nu seacă.

Tu as fait jaillir des sources et des torrents. Tu as mis à sec des fleuves qui ne tarissent point.

A Ta este ziua, a Ta este şi noaptea; Tu ai aşezat lumina şi soarele.

A toi est le jour, à toi est la nuit; Tu as créé la lumière et le soleil.

Tu ai statornicit toate hotarele pămîntului, Tu ai rînduit vara şi iarna.

Tu as fixé toutes les limites de la terre, Tu as établi l'été et l'hiver.

Adu-Ţi aminte, Doamne, că vrăjmaşul Te batjocoreşte, şi un popor nechibzuit huleşte Numele Tău!

Souviens-toi que l'ennemi outrage l'Eternel, Et qu'un peuple insensé méprise ton nom!

Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei Tale, şi nu uita pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!

Ne livre pas aux bêtes l'âme de ta tourterelle, N'oublie pas à toujours la vie de tes malheureux!

Ai în vedere legămîntul! Căci locurile dosnice din ţară sînt pline de bîrloage de tîlhari.

Aie égard à l'alliance! Car les lieux sombres du pays sont pleins de repaires de brigands.

Să nu se întoarcă ruşinat cel apăsat, ci nenorocitul şi săracul să laude Numele Tău!

Que l'opprimé ne retourne pas confus! Que le malheureux et le pauvre célèbrent ton nom!

Scoală-te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina! Adu-Ţi aminte de ocările, pe cari Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!

Lève-toi, ô Dieu! défends ta cause! Souviens-toi des outrages que te fait chaque jour l'insensé!

Nu uita strigătele protivnicilor Tăi, zarva care creşte necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!

N'oublie pas les clameurs de tes adversaires, Le tumulte sans cesse croissant de ceux qui s'élèvent contre toi!