Job 24

Why, seeing times are not hidden from the Almighty, do they that know him not see his days?

Pentruce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată, şi dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

Some remove the landmarks; they violently take away flocks, and feed thereof.

Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc;

They drive away the ass of the fatherless, they take the widow's ox for a pledge.

iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei;

They turn the needy out of the way: the poor of the earth hide themselves together.

îmbrîncesc din drum pe cei lipsiţi, silesc pe toţi nenorociţii din ţară să se ascundă.

Behold, as wild asses in the desert, go they forth to their work; rising betimes for a prey: the wilderness yieldeth food for them and for their children.

Şi aceştia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineaţa la lucru să caute hrană, şi în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor.

They reap every one his corn in the field: and they gather the vintage of the wicked.

Taie nutreţul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.

They cause the naked to lodge without clothing, that they have no covering in the cold.

Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.

They are wet with the showers of the mountains, and embrace the rock for want of a shelter.

Îi pătrunde ploaia munţilor, şi, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci.

They pluck the fatherless from the breast, and take a pledge of the poor.

Aceia smulg pe orfan dela ţîţă, iau zălog tot ce are săracul.

They cause him to go naked without clothing, and they take away the sheaf from the hungry;

Şi săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii şi -s flămînzi;

Which make oil within their walls, and tread their winepresses, and suffer thirst.

în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, şi le este sete;

Men groan from out of the city, and the soul of the wounded crieth out: yet God layeth not folly to them.

în cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă... Şi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!

They are of those that rebel against the light; they know not the ways thereof, nor abide in the paths thereof.

Alţii sînt vrăjmaşi ai luminii, nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei.

The murderer rising with the light killeth the poor and needy, and in the night is as a thief.

Ucigaşul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac şi lipsit, şi noaptea fură.

The eye also of the adulterer waiteth for the twilight, saying, No eye shall see me: and disguiseth his face.

Ochiul preacurvarului pîndeşte amurgul: ,Nimeni nu mă va vedea,` zice el, şi îşi pune o măhramă pe faţă.

In the dark they dig through houses, which they had marked for themselves in the daytime: they know not the light.

Noaptea sparg casele, ziua stau închişi; se tem de lumină.

For the morning is to them even as the shadow of death: if one know them, they are in the terrors of the shadow of death.

Pentru ei, dimineaţa este umbra morţii, şi cînd o văd, simt toate spaimele morţii.

He is swift as the waters; their portion is cursed in the earth: he beholdeth not the way of the vineyards.

Dar nelegiuitul alunecă uşor pe faţa apelor, pe pămînt n'are decît o parte blestemată, şi niciodată n'apucă pe drumul celor vii!

Drought and heat consume the snow waters: so doth the grave those which have sinned.

Cum sorb seceta şi căldura apele zăpezii, aşa înghite locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.

The womb shall forget him; the worm shall feed sweetly on him; he shall be no more remembered; and wickedness shall be broken as a tree.

Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac,

He evil entreateth the barren that beareth not: and doeth not good to the widow.

el, care pradă pe femeia stearpă şi fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!...

He draweth also the mighty with his power: he riseth up, and no man is sure of life.

Şi totuş, Dumnezeu prin puterea Lui lungeşte zilele celor sîlnici, şi iată -i în picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

Though it be given him to be in safety, whereon he resteth; yet his eyes are upon their ways.

El le dă linişte şi încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.

They are exalted for a little while, but are gone and brought low; they are taken out of the way as all other, and cut off as the tops of the ears of corn.

S'au ridicat; şi într'o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toţi oamenii, sînt tăiaţi ca spicele coapte.

And if it be not so now, who will make me a liar, and make my speech nothing worth?

Nu este aşa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?``