Psalms 49

Per il Capo de’ musici. De’ figliuoli di Core. Salmo. Udite questo, popoli tutti; porgete orecchio, voi tutti gli abitanti del mondo!
(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
Plebei e nobili, ricchi e poveri tutti insieme.
mici şi mari, bogaţi şi săraci!
La mia bocca proferirà cose savie, e la meditazione del mio cuore sarà piena di senno.
Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.
Io presterò l’orecchio alle sentenze, spiegherò a suon di cetra il mio enigma.
Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.
Perché temerei ne’ giorni dell’avversità quando mi circonda l’iniquità dei miei insidiatori,
Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?
i quali confidano ne’ loro grandi averi e si gloriano della grandezza delle loro ricchezze?
Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
Nessuno però può in alcun modo redimere il fratello, né dare a Dio il prezzo del riscatto d’esso.
Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
Il riscatto dell’anima dell’uomo è troppo caro e farà mai sempre difetto.
Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.
Non può farsi ch’ei continui a vivere in perpetuo e non vegga la fossa.
Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.
Perché la vedrà. I savi muoiono; periscono del pari il pazzo e lo stolto e lasciano ad altri i loro beni.
Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.
L’intimo lor pensiero è che le loro case dureranno in eterno e le loro abitazioni d’età in età; dànno i loro nomi alle loro terre.
Ei îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.
Ma l’uomo ch’è in onore non dura; egli è simile alle bestie che periscono.
Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.
Questa loro condotta è una follia; eppure i loro successori approvano i lor detti. Sela.
Iată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -
Son cacciati come pecore nel soggiorno de’ morti; la morte è il loro pastore; ed al mattino gli uomini retti li calpestano. La lor gloria ha da consumarsi nel soggiorno de’ morti, né avrà altra dimora.
Sînt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.
Ma Iddio riscatterà l’anima mia dal potere del soggiorno dei morti, perché mi prenderà con sé. Sela.
Dar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -
Non temere quand’uno s’arricchisce, quando si accresce la gloria della sua casa.
Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;
Perché, quando morrà, non porterà seco nulla; la sua gloria non scenderà dietro a lui.
căci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.
Benché tu, mentre vivi, ti reputi felice, e la gente ti lodi per i godimenti che ti procuri,
Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,
tu te ne andrai alla generazione de’ tuoi padri, che non vedranno mai più la luce.
căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.
L’uomo ch’è in onore e non ha intendimento è simile alle bestie che periscono.
Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.