Psalms 49

Au chef des chantres. Des fils de Koré. Psaume. Ecoutez ceci, vous tous, peuples, Prêtez l'oreille, vous tous, habitants du monde,

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:

Petits et grands, Riches et pauvres!

mici şi mari, bogaţi şi săraci!

Ma bouche va faire entendre des paroles sages, Et mon coeur a des pensées pleines de sens.

Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.

Je prête l'oreille aux sentences qui me sont inspirées, J'ouvre mon chant au son de la harpe.

Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.

Pourquoi craindrais-je aux jours du malheur, Lorsque l'iniquité de mes adversaires m'enveloppe?

Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?

Ils ont confiance en leurs biens, Et se glorifient de leur grande richesse.

Ei se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.

Ils ne peuvent se racheter l'un l'autre, Ni donner à Dieu le prix du rachat.

Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

Le rachat de leur âme est cher, Et n'aura jamais lieu;

Răscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.

Ils ne vivront pas toujours, Ils n'éviteront pas la vue de la fosse.

Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.

Car ils la verront: les sages meurent, L'insensé et le stupide périssent également, Et ils laissent à d'autres leurs biens.

Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.

Ils s'imaginent que leurs maisons seront éternelles, Que leurs demeures subsisteront d'âge en âge, Eux dont les noms sont honorés sur la terre.

Ei îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.

Mais l'homme qui est en honneur n'a point de durée, Il est semblable aux bêtes que l'on égorge.

Dar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.

Telle est leur voie, leur folie, Et ceux qui les suivent se plaisent à leurs discours. -Pause.

Iată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -

Comme un troupeau, ils sont mis dans le séjour des morts, La mort en fait sa pâture; Et bientôt les hommes droits les foulent aux pieds, Leur beauté s'évanouit, le séjour des morts est leur demeure.

Sînt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.

Mais Dieu sauvera mon âme du séjour des morts, Car il me prendra sous sa protection. -Pause.

Dar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -

Ne sois pas dans la crainte parce qu'un homme s'enrichit, Parce que les trésors de sa maison se multiplient;

Nu te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;

Car il n'emporte rien en mourant, Ses trésors ne descendent point après lui.

căci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.

Il aura beau s'estimer heureux pendant sa vie, On aura beau te louer des jouissances que tu te donnes,

Să se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,

Tu iras néanmoins au séjour de tes pères, Qui jamais ne reverront la lumière.

căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.

L'homme qui est en honneur, et qui n'a pas d'intelligence, Est semblable aux bêtes que l'on égorge.

Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.