1. Home
  2. Pair
  3. FreSegond
  4. RomCor
  5. Ps.139

Psalms 139

139:1
Au chef des chantres. De David. Psaume. Eternel! tu me sondes et tu me connais,
(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
139:2
Tu sais quand je m'assieds et quand je me lève, Tu pénètres de loin ma pensée;
ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.
139:3
Tu sais quand je marche et quand je me couche, Et tu pénètres toutes mes voies.
Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
139:4
Car la parole n'est pas sur ma langue, Que déjà, ô Eternel! tu la connais entièrement.
Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
139:5
Tu m'entoures par derrière et par devant, Et tu mets ta main sur moi.
Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.
139:6
Une science aussi merveilleuse est au-dessus de ma portée, Elle est trop élevée pour que je puisse la saisir.
O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s'o pot prinde.
139:7
Où irais-je loin de ton esprit, Et où fuirais-je loin de ta face?
Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
139:8
Si je monte aux cieux, tu y es; Si je me couche au séjour des morts, t'y voilà.
Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
139:9
Si je prends les ailes de l'aurore, Et que j'aille habiter à l'extrémité de la mer,
Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
139:10
Là aussi ta main me conduira, Et ta droite me saisira.
şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
139:11
Si je dis: Au moins les ténèbres me couvriront, La nuit devient lumière autour de moi;
Dacă voi zice: ,,Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!``
139:12
Même les ténèbres ne sont pas obscures pour toi, La nuit brille comme le jour, Et les ténèbres comme la lumière.
Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.
139:13
C'est toi qui as formé mes reins, Qui m'as tissé dans le sein de ma mère.
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m'ai ţesut în pîntecele mamei mele:
139:14
Je te loue de ce que je suis une créature si merveilleuse. Tes oeuvres sont admirables, Et mon âme le reconnaît bien.
Te laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
139:15
Mon corps n'était point caché devant toi, Lorsque j'ai été fait dans un lieu secret, Tissé dans les profondeurs de la terre.
Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într'un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.
139:16
Quand je n'étais qu'une masse informe, tes yeux me voyaient; Et sur ton livre étaient tous inscrits Les jours qui m'étaient destinés, Avant qu'aucun d'eux existât.
Cînd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
139:17
Que tes pensées, ô Dieu, me semblent impénétrables! Que le nombre en est grand!
Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!
139:18
Si je les compte, elles sont plus nombreuses que les grains de sable. Je m'éveille, et je suis encore avec toi.
Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.
139:19
O Dieu, puisses-tu faire mourir le méchant! Hommes de sang, éloignez-vous de moi!
O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!
139:20
Ils parlent de toi d'une manière criminelle, Ils prennent ton nom pour mentir, eux, tes ennemis!
Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!
139:21
Eternel, n'aurais-je pas de la haine pour ceux qui te haïssent, Du dégoût pour ceux qui s'élèvent contre toi?
Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
139:22
Je les hais d'une parfaite haine; Ils sont pour moi des ennemis.
Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
139:23
Sonde-moi, ô Dieu, et connais mon coeur! Eprouve-moi, et connais mes pensées!
Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!
139:24
Regarde si je suis sur une mauvaise voie, Et conduis-moi sur la voie de l'éternité!
Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!

© bibleglot.com