Psalms 147

Chvalte Hospodina, nebo dobré jest zpívati žalmy Bohu našemu, nebo rozkošné jest, a ozdobná jest chvála.

Lăudaţi pe Domnul! Căci este frumos să lăudăm pe Dumnezeul nostru, căci este plăcut, şi se cuvine să -L lăudăm.

Stavitel Jeruzaléma Hospodin, rozptýlený lid Izraelský shromažďuje,

Domnul zideşte iarăş Ierusalimul, strînge pe surghiuniţii lui Israel;

Kterýž uzdravuje skroušené srdcem, a uvazuje bolesti jejich,

tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită, şi le leagă rănile.

Kterýž sčítá počet hvězd, a každé z nich ze jména povolává.

El socoteşte numărul stelelor, şi le dă nume la toate.

Velikýť jest Pán náš, a nesmírný v síle; rozumnosti jeho není počtu.

Mare este Domnul nostru şi puternic prin tăria Lui, priceperea Lui este fără margini.

Pozdvihuje pokorných Hospodin, ale bezbožné snižuje až k zemi.

Domnul sprijineşte pe cei nenorociţi, şi doboară pe cei răi la pămînt.

Zpívejte Hospodinu s díkčiněním, zpívejte žalmy Bohu našemu na citaře,

Cîntaţi Domnului cu mulţămiri, lăudaţi pe Dumnezeul nostru cu arfa!

Kterýž zastírá nebesa hustými oblaky, nastrojuje zemi déšť, a vyvodí trávu na horách.

El acopere cerul cu nori, pregăteşte ploaia pentru pămînt, şi face să răsară iarba pe munţi.

Kterýž dává hovadům potravu jejich, i mladým krkavcům, kteříž volají k němu.

El dă hrană vitelor, şi puilor corbului cînd strigă.

Nemáť v síle koně zalíbení, aniž se kochá v lejtkách muže udatného.

Nu de puterea calului Se bucură El, nu-Şi găseşte plăcerea în picioarele omului.

Líbost má Hospodin v těch, kteříž se ho bojí, a kteříž doufají v milosrdenství jeho.

Domnul iubeşte pe cei ce se tem de El, pe cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui.

Chval, Jeruzaléme, Hospodina, chval Boha svého, Sione.

Laudă pe Domnul, Ierusalime, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane!

Nebo on utvrzuje závory bran tvých, požehnání udílí synům tvým u prostřed tebe.

Căci El întăreşte zăvoarele porţilor, El binecuvintează pe fiii tăi în mijlocul tău;

On působí v končinách tvých pokoj, a bělí pšeničnou nasycuje tě.

El dă pace ţinutului tău, şi te satură cu cel mai bun grîu

On když vysílá na zemi rozkaz svůj, velmi rychle k vykonání běží slovo jeho.

El Îşi trimete poruncile pe pămînt, Cuvîntul Lui aleargă cu iuţeală mare.

Onť dává sníh jako vlnu, jíním jako popelem posýpá.

El dă zăpada ca lîna, El presară bruma albă ca cenuşa;

Hází ledem svým jako skyvami; před zimou jeho kdo ostojí?

El Îşi asvîrle ghiaţa în bucăţi; cine poate sta înaintea frigului Său?

Vysílaje slovo své, rozpouští je; hned jakž povane větrem svým, anť tekou vody.

El Îşi trimete Cuvîntul Său, şi le topeşte; pune să sufle vîntul Lui, şi apele curg.

Zvěstuje slovo své Jákobovi, ustanovení svá a soudy své Izraelovi.

El descopere lui Iacov Cuvîntul Său, lui Israel legile şi poruncile Sale.

Neučinilť tak žádnému národu, a protož soudů jeho nepoznali. Halelujah.

El n -a lucrat aşa cu toate neamurile, şi ele nu cunosc poruncile Lui. Lăudaţi pe Domnul!