Proverbs 18

Vlastitoj požudi popušta onaj tko zastranjuje, i svađa se usprkos svakom razboru.

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

Bezumnomu nije mio razum; stalo mu je dati srcu oduška.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

Kad dolazi opačina, dolazi i prezir i bruka sa sramotom.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

Duboke su vode riječi iz usta nečijih, izvor mudrosti bujica što se razlijeva.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

Ne valja se obazirati na opaku osobu, da se pravedniku nanese nepravda na sudu.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

Bezumnikove se usne upuštaju u svađu i njegova usta izazivlju udarce.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Bezumnomu su propast vlastita usta i usne su mu zamka životu.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

Klevetnikove su riječi kao poslastice: spuštaju se u dno utrobe.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Tko je nemaran u svom poslu, brat je onomu koji rasipa.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

Tvrda je kula ime Jahvino: njemu se pravednik utječe i nalazi utočišta.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

Bogatstvo je bogatašu njegova tvrđava i kao visok zid u mašti njegovoj.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

Pred slomom se oholi srce čovječje, a pred slavom ide poniznost.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Tko odgovara prije nego što sasluša, na ludost mu je i sramotu.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

Kad je čovjek bolestan, njegov ga duh podiže, a ubijen duh tko će podići?

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

Razumno srce stječe znanje i uho mudrih traži znanje.

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

Dar čovjeku otvara put i vodi ga pred velikaše.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

Prvi je pravedan u svojoj parnici, a kad dođe njegov protivnik, opovrgne ga.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

Ždrijeb poravna svađe, pa i među moćnicima odlučuje.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

Uvrijeđen brat jači je od tvrda grada i svađe su kao prijevornice na tvrđavi.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

Svatko siti trbuh plodom usta svojih, nasićuje se rodom usana svojih.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Smrt i život u vlasti su jeziku, a tko ga miluje, jede od ploda njegova.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

Tko je našao ženu, našao je sreću i stekao milost od Jahve.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

Ponizno moleći govori siromah, a grubo odgovara bogataš.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

Ima prijatelja koji vode u propast, a ima i prijatelja privrženijih od brata.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -