Isaiah 32

ecce in iustitia regnabit rex et principes in iudicio praeerunt

,,Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voivozii vor cîrmui cu nepărtinire.

et erit vir sicut qui absconditur a vento et celat se a tempestate sicut rivi aquarum in siti et umbra petrae prominentis in terra deserta

Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vîntului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte rîuri de apă într'un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într'un pămînt ars de sete.

non caligabunt oculi videntium et aures audientium diligenter auscultabunt

Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte.

et cor stultorum intelleget scientiam et lingua balborum velociter loquetur et plane

Inima celor uşuratici va pricepe şi va înţelege, şi limba gîngavilor va vorbi iute şi desluşit.

non vocabitur ultra is qui insipiens est princeps neque fraudulentus appellabitur maior

Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.

stultus enim fatua loquetur et cor eius faciet iniquitatem ut perficiat simulationem et loquatur ad Dominum fraudulenter et vacuefaciat animam esurientis et potum sitienti auferat

Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui gîndeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămînd, şi să ia băutura celui însetat.

fraudulenti vasa pessima sunt ipse enim cogitationes concinnavit ad perdendos mites in sermone mendacii cum loqueretur pauper iudicium

Armele mişelului sînt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar cînd pricina săracului este dreaptă.

princeps vero ea quae digna sunt principe cogitavit et ipse super duces stabit

Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese.``

mulieres opulentae surgite et audite vocem meam filiae confidentes percipite auribus eloquium meum

,,Femei fără grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, luaţi aminte la cuvîntul meu!

post dies et annum et vos conturbabimini confidentes consummata est enim vindemia collectio ultra non veniet

Într'un an şi cîteva zile, veţi tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, şi strîngerea poamelor nu va mai veni.

obstupescite opulentae conturbamini confidentes exuite vos et confundimini accingite lumbos vestros

Îngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Desbrăcaţi-vă, desgoliţi-vă şi încingeţi-vă coapsele cu haine de jale!

super ubera plangite super regione desiderabili super vinea fertili

Bateţi-vă pieptul, aducîndu-vă aminte de frumuseţa cîmpiilor şi de rodnicia viilor.

super humum populi mei spina et vepres ascendent quanto magis super omnes domos gaudii civitatis exultantis

Pe pămîntul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi în toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.

domus enim dimissa est multitudo urbis relicta est tenebrae et palpatio factae sunt super speluncas usque in aeternum gaudium onagrorum pascua gregum

Casa împărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul şi turnul vor sluji pe vecie ca peşteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele, şi turmele vor paşte,

donec effundatur super nos spiritus de excelso et erit desertum in Chermel et Chermel in saltum reputabitur

pînă cînd se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pămînt, şi pomătul va fi privit ca o pădure.

et habitabit in solitudine iudicium et iustitia in Chermel sedebit

Atunci nepărtinirea va locui în pustie, şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt.

et erit opus iustitiae pax et cultus iustitiae silentium et securitas usque in sempiternum

Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.

et sedebit populus meus in pulchritudine pacis et in tabernaculis fiduciae et in requie opulenta

Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite.

grando autem in descensione saltus et humilitate humiliabitur civitas

Dar pădurea va fi prăbuşită supt grindină şi cetatea plecată adînc.

beati qui seminatis super omnes aquas inmittentes pedem bovis et asini

Ferice de voi, cari sămănaţi pretutindeni dealungul apelor, şi cari daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!``