Proverbs 27

NO te jactes del día de mañana; Porque no sabes qué dará de sí el día.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Alábete el extraño, y no tu boca; El ajeno, y no tus labios.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Pesada es la piedra, y la arena pesa; Mas la ira del necio es más pesada que ambas cosas.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Cruel es la ira, é impetuoso el furor; Mas ¿quién parará delante de la envidia?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Mejor es reprensión manifiesta Que amor oculto.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Fieles son las heridas del que ama; Pero importunos los besos del que aborrece.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

El alma harta huella el panal de miel; Mas al alma hambrienta todo lo amargo es dulce.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Cual ave que se va de su nido, Tal es el hombre que se va de su lugar.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

El ungüento y el perfume alegran el corazón: Y el amigo al hombre con el cordial consejo.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

No dejes á tu amigo, ni al amigo de tu padre; Ni entres en casa de tu hermano el día de tu aflicción. Mejor es el vecino cerca que el hermano lejano.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Sé sabio, hijo mío, y alegra mi corazón, Y tendré qué responder al que me deshonrare.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

El avisado ve el mal, y escóndese, Mas los simples pasan, y llevan el daño.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Quítale su ropa al que fió al extraño; Y al que fió á la extraña, tómale prenda.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

El que bendice á su amigo en alta voz, madrugando de mañana, Por maldición se le contará.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Gotera continua en tiempo de lluvia, Y la mujer rencillosa, son semejantes:

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

El que pretende contenerla, arresta el viento: Ó el aceite en su mano derecha.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Hierro con hierro se aguza; Y el hombre aguza el rostro de su amigo.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

El que guarda la higuera, comerá su fruto; Y el que guarda á su señor, será honrado.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Como un agua se parece á otra, Así el corazón del hombre al otro.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

El sepulcro y la perdición nunca se hartan: Así los ojos del hombre nunca están satisfechos.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

El crisol prueba la plata, y la hornaza el oro: Y al hombre la boca del que lo alaba.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Aunque majes al necio en un mortero entre granos de trigo á pisón majados, No se quitará de él su necedad.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Considera atentamente el aspecto de tus ovejas; Pon tu corazón á tus rebaños:

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Porque las riquezas no son para siempre; ¿Y será la corona para perpetuas generaciones?

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Saldrá la grama, aparecerá la hierba, Y segaránse las hierbas de los montes.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Los corderos para tus vestidos, Y los cabritos para el precio del campo:

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Y abundancia de leche de las cabras para tu mantenimiento, y para mantenimiento de tu casa, Y para sustento de tus criadas.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.