Proverbs 18

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -
Eripurainen etsii mitä hänelle kelpaa, ja sekoittaa itsensä kaikkiin asioihin.
Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -
Tyhmällä ei ole himo ymmärrykseen, vaan niitä ilmoittamaan, mitkä ovat hänen sydämessänsä.
Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -
Jumalattoman tullessa tulee ylönkatse, pilkka ja häpiä.
Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -
Sanat ihmisen suussa ovat niinkuin syvät vedet, ja viisauden lähde on täynnä virtaa.
Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -
Ei ole hyvä katsoa jumalattomain muotoa, ja sortaa vanhurskasta tuomiossa.
Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -
Tyhmän huulet saattavat toran, ja hänen suunsa noudattaa haavoja.
Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -
Tyhmän suu häpäisee itsensä, ja hänen huulensa ovat paula omalle omalle sielulle.
Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
Panetteian sanat ovat haavat, ja käyvät läpi sydämen.
Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -
Joka laiska on työssänsä, hän on sen veli, joka vahinkoa tekee.
Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -
Herran nimi on vahva linna: vanhurskas juoksee sinne, ja tulee varjelluksi.
Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -
Rikkaan tavara on hänelle vahva kaupunki, ja niinkuin korkea muuri hänen mielestänsä.
Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -
Kuin joku lankee, niin hänen sydämensä ensisti tulee ylpiäksi, ja ennenkuin joku kunniaan tulee, pitää hänen nöyrän oleman..
Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -
Joka vastaa ennekuin hän kuulee, se on hänelle hulluudeksi ja häpiäksi.
Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -
Ihmisen henki pitää ylös hänen heikkoutensa; vaan murheellista henkeä kuka voi kärsiä?
O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -
Ymmärtäväinen sydän saa viisauden, ja viisasten korva etsii taitoa.
Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -
Ihmisen lahja tekee hänelle avaran sian, ja saattaa suurten herrain eteen.
Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -
Jokaisella on ensisti omassa asiassansa oikeus; vaan kuin hänen lähimmäisensä tulee, niin se löydetäään.
Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -
Arpa asettaa riidan, ja eroitaa voimallisten vaiheella.
Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -
Vihoitettu veli pitää puoltansa lujemmin kuin vahva kaupunki; ja riita pitää kovemmin puolensa kuin telki linnan edessä.
Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -
Sen jälkeen kullekin maksetaan, kuin hänen suunsa on puhunut; ja hän ravitaan huultensa hedelmästä.
Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -
Kuolema ja elämä on kielen voimassa: joka häntä rakastaa, se saa syösä hänen hedelmästänsä.
Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -
Joka aviovaimon osaa, hän löytäää hyvän kappaleen, ja saa mielisuosionsa Herralta.
Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -
Köyhä mies puhuu nöyrästi, vaan rikas vastaa ylpiästi.
Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -
Ihminen, jolla on ystävä, pitää oleman ystävällinen; sillä ystävä pitää lujemmin hänen kanssansa kuin veli.