Proverbs 27

Boast not thyself of to morrow; for thou knowest not what a day may bring forth.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Let another man praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool's wrath is heavier than them both.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Wrath is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before envy?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Open rebuke is better than secret love.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Faithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are deceitful.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

The full soul loatheth an honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

As a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Ointment and perfume rejoice the heart: so doth the sweetness of a man's friend by hearty counsel.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Thine own friend, and thy father's friend, forsake not; neither go into thy brother's house in the day of thy calamity: for better is a neighbour that is near than a brother far off.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

My son, be wise, and make my heart glad, that I may answer him that reproacheth me.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself; but the simple pass on, and are punished.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Take his garment that is surety for a stranger, and take a pledge of him for a strange woman.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

He that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be counted a curse to him.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

A continual dropping in a very rainy day and a contentious woman are alike.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Whosoever hideth her hideth the wind, and the ointment of his right hand, which bewrayeth itself.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Iron sharpeneth iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Whoso keepeth the fig tree shall eat the fruit thereof: so he that waiteth on his master shall be honoured.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

As in water face answereth to face, so the heart of man to man.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Hell and destruction are never full; so the eyes of man are never satisfied.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

As the fining pot for silver, and the furnace for gold; so is a man to his praise.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Though thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his foolishness depart from him.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Be thou diligent to know the state of thy flocks, and look well to thy herds.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

For riches are not for ever: and doth the crown endure to every generation?

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

The hay appeareth, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

The lambs are for thy clothing, and the goats are the price of the field.

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

And thou shalt have goats' milk enough for thy food, for the food of thy household, and for the maintenance for thy maidens.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.