Job 26

Så tog Job til Orde og svarede:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

"Hvor har du dog hjulpet ham, den afmægtige, støttet den kraftløse Arm!

,,Cît de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!

Hvor har du dog rådet ham, den uvise, kundgjort en Fylde af Visdom!

Ce bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!

Hvem hjalp dig med at få Ordene frem, hvis Ånd mon der talte af dig?

Către cine se îndreaptă cuvintele tale? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?

Skyggerne skælver af Angst, de, som bor under Vandene;

Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele supt ape şi supt locuitorii lor;

blottet er Dødsriget for ham, Afgrunden uden Dække.

înaintea Lui locuinţa morţilor este goală, adîncul n'are acoperiş.

Han udspænder Norden over det tomme, ophænger Jorden på intet;

El întinde miazănoaptea asupra golului, şi spînzură pămîntul pe nimic.

Vandet binder han i sine Skyer, og Skylaget brister ikke derunder;

Leagă apele în norii Săi, şi norii nu se sparg supt greutatea lor.

han fæstner sin Trones Hjørner og breder sit Skylag derover;

Acopere faţa scaunului Său de domnie, şi Îşi întinde norul peste el.

han drog en Kreds over Vandene, der, hvor Lys og Mørke skilles.

A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar între lumină şi întunerec.

Himlens Støtter vakler, de gribes af Angst ved hans Trusel;

Stîlpii cerului se clatină, şi se înspăimîntă la ameninţarea Lui.

med Vælde bragte han Havet til Ro og knuste Rahab med Kløgt;

Prin puterea Lui turbură marea, prin priceperea Lui îi sfarmă furia.

ved hans Ånde klarede Himlen op hans Hånd gennembored den flygtende Slange.

Suflarea Lui înseninează cerul, mîna Lui străpunge şarpele fugar.

Se, det er kun Omridset af hans Vej, hvad hører vi andet end Hvisken? Hans Vældes Torden, hvo fatter vel den?

Şi acestea sînt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge pînă la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine -l va auzi?``