Proverbs 27

Ne hvali se danom sutrašnjim jer ne znaš što danas može donijeti.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Neka te hvali drugi, a ne tvoja usta, tuđinac, a ne tvoje usne.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Težak je kamen i pijesak je težak, ali je od obojega teži bezumnikov bijes.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Jarost je okrutna i srdžba žestoka a tko će odoljeti ljubomoru?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Bolji je javni ukor nego lažna ljubav.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Čestiti su udarci prijateljevi, a lažni poljupci neprijateljevi.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Sito grlo prezire i med samotok, a gladnu je i sve gorko - slatko.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Kao ptica daleko od gnijezda svog, takav je čovjek daleko od svojeg zavičaja.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Kao što ulje i kad vesele srce, tako i slatkoća prijateljstva tješi dušu.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Ne ostavljaj prijatelja svoga ni prijatelja očeva i ne dolazi u kuću bratovu kad si u nesreći; bolji je susjed blizu nego brat daleko.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Budi mudar, sine moj, i obraduj mi srce da mogu odgovoriti onome koji me grdi.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Pametan čovjek opazi zlo i skrije se, a glupaci idu bezbrižno i trpe kaznu.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Uzmi haljinu onomu tko je jamčio za drugoga i oplijeni ga mjesto tuđinca.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Tko pozdravlja svoga prijatelja naglas, a rano ujutro, prima mu se blagoslov za kletvu.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Streha što prokišnjava za žestoke kiše i svadljiva žena - jedno su te isto.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Tko nju zaustavlja, zaustavlja vjetar i desnicom hvata ulje.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Željezo se željezom oštri i čovjek oštri jedan drugoga.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Tko čuva smokvu, jede od njena ploda, i tko čuva svoga gospodara, poštiva se.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Kao što se u vodi različito odražava lice od lica, tako i u srcu čovjek od čovjeka.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Carstvo Smrti i Propast ne mogu se zasititi, tako ni oči čovječje.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Taljika je za srebro i peć za zlato, a čovjek se poznaje po ustima koja ga hvale.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Da bezumnika stučeš tučkom u stupi, ne bi ga ostavila ludost njegova.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Brižno pazi na stoku svoju i srcem se brini o stadima,

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

jer blago ne traje dovijeka; i baštini li se kruna od koljena do koljena?

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Kad trava nikne i zelen se pokaže i bilje se kupi planinsko,

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

tad su ti janjci za odijelo i jarci za kupovinu polja;

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

tad imaš izobilje kozjega mlijeka sebi za jelo, i za hranu kući svojoj i za prehranu sluškinjama svojim.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.