Proverbs 26

Kao snijeg ljeti ili kiša o žetvi, tako pristaju počasti bezumnomu.

Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Kao vrabac kad prhne i lastavica kad odleti, tako se i bezrazložna kletva ne ispunja.

Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Bič konju, uzda magarcu, a šiba leđima bezumnika.

Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

Ne odgovaraj bezumniku po njegovoj ludosti, da mu i sam ne postaneš jednak.

Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Odgovori bezumniku po ludosti njegovoj, da se ne bi učinio sam sebi mudar.

Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Odsijeca noge sebi i gorčinu pije tko po bezumnom poruke šalje.

Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Klecava bedra u hromoga - mudra je izreka u ustima bezumničkim.

Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Kamen za praćku vezuje tko bezumnom iskazuje čast.

Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Trnovita grana u ruci pijanice: mudra izreka u ustima bezumnika.

Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Strijelac koji ranjava sve prolaznike: takav je onaj tko unajmljuje bezumnika.

Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Bezumnik se vraća svojoj ludosti kao što se pas vraća na svoju bljuvotinu.

Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Vidiš li čovjeka koji se sam sebi mudrim čini? Znaj, i od bezumnika ima više nade nego od njega!

Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Lijenčina veli: "Zvijer je na putu, i lav je na ulicama."

Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Kao što se vrata okreću na stožerima svojim, tako i lijenčina na postelji svojoj.

Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Lijenčina umače ruku u zdjelu, ali je ne može prinijeti ustima.

Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

Lijenčina se čini sebi mudrijim od sedmorice koji umno odgovaraju.

Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

Psa za uši hvata tko se, u prolazu, umiješa u raspru koja ga se ne tiče.

Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Kao bjesomučnik koji baca zublje, strelice i sije smrt,

Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

takav je čovjek koji vara bližnjega svoga i veli: "Samo se našalih."

aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

Kad nestane drva, oganj se gasi, i kad više nema klevetnika, prestaje svađa.

Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Ugljen je za žeravnicu i drvo za oganj, a svadljivac da raspaljuje svađu.

După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Klevetnikove su riječi kao slastice: spuštaju se u dno utrobe.

Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Srebrna gleđa preko zemljana suđa: laskave usne i opako srce.

Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Mrzitelj hini usnama svojim, a u sebi nosi prijevaru;

Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

ne vjeruj mu kad ljupkim glasom govori, jer u srcu mu je sedam grdila;

Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

ako himbom skriva mržnju, njegova će se opačina otkriti na zboru.

Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Tko jamu kopa, sam u nju pada, i tko kamen valja, na njega se prevaljuje.

Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Lažljiv jezik mrzi svoje žrtve, laskava usta propast spremaju.

Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -