Proverbs 9

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

La sapienza ha fabbricato la sua casa, ha lavorato le sue colonne, in numero di sette;

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

ha ammazzato i suoi animali, ha drogato il suo vino, ed ha anche apparecchiato la sua mensa.

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

Ha mandato fuori le sue ancelle, dall’alto dei luoghi elevati della città ella grida:

,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

"Chi è sciocco venga qua!" A quelli che son privi di senno dice:

,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

"Venite, mangiate del mio pane e bevete del vino che ho drogato!

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Lasciate, o sciocchi, la stoltezza e vivrete, e camminate per la via dell’intelligenza!"

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Chi corregge il beffardo s’attira vituperio, e chi riprende l’empio riceve affronto.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Non riprendere il beffardo, per tema che t’odi; riprendi il savio, e t’amerà.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Istruisci il savio e diventerai più savio che mai; ammaestra il giusto e accrescerà il suo sapere.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Il principio della sapienza è il timor dell’Eterno, e conoscere il Santo è l’intelligenza.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Poiché per mio mezzo ti saran moltiplicati i giorni, e ti saranno aumentati anni di vita.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Se sei savio, sei savio per te stesso; se sei beffardo, tu solo ne porterai la pena.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

La follia è una donna turbolenta, sciocca, che non sa nulla, nulla.

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

Siede alla porta di casa, sopra una sedia, ne’ luoghi elevati della città,

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

per gridare a quelli che passan per la via, che van diritti per la loro strada:

,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

"Chi è sciocco venga qua!" E a chi è privo di senno dice:

,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

"Le acque rubate son dolci, e il pane mangiato di nascosto è soave".

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

Ma egli non sa che quivi sono i defunti, che i suoi convitati son nel fondo del soggiorno de’ morti.