Proverbs 10

Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.
Proverbi di Salomone. Un figliuol savio rallegra suo padre, ma un figliuolo stolto è il cordoglio di sua madre.
Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
I tesori d’empietà non giovano, ma la giustizia libera dalla morte.
Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
L’Eterno non permette che il giusto soffra la fame, ma respinge insoddisfatta l’avidità degli empi.
Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.
Chi lavora con mano pigra impoverisce, ma la mano dei diligenti fa arricchire.
Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
Chi raccoglie nella estate è un figliuolo prudente, ma chi dorme durante la raccolta è un figliuolo che fa vergogna.
Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.
Benedizioni vengono sul capo dei giusti, ma la violenza cuopre la bocca degli empi.
Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -
La memoria del giusto e in benedizione, ma il nome degli empi marcisce.
Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
Il savio di cuore accetta i precetti, ma lo stolto di labbra va in precipizio.
Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
Chi cammina nella integrità cammina sicuro, ma chi va per vie tortuose sarà scoperto.
Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
Chi ammicca con l’occhio cagiona dolore, e lo stolto di labbra va in precipizio.
Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -
La bocca del giusto è una fonte di vita, ma la bocca degli empi nasconde violenza.
Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
L’odio provoca liti, ma l’amore cuopre ogni fallo.
Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
Sulle labbra dell’uomo intelligente si trova la sapienza, ma il bastone è per il dosso di chi è privo di senno.
Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
I savi tengono in serbo la scienza, ma la bocca dello stolto e una rovina imminente.
Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -
I beni del ricco sono la sua città forte; la rovina de’ poveri è la loro povertà.
Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
Il lavoro del giusto serve alla vita, le entrate dell’empio servono al peccato.
Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
Chi tien conto della correzione, segue il cammino della vita; ma chi non fa caso della riprensione si smarrisce.
Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -
Chi dissimula l’odio ha labbra bugiarde, e chi spande la calunnia è uno stolto.
Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
Nella moltitudine delle parole non manca la colpa, ma chi frena le sue labbra è prudente.
Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
La lingua del giusto è argento eletto; il cuore degli empi val poco.
Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -
Le labbra del giusto pascono molti, ma gli stolti muoiono per mancanza di senno.
Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
Quel che fa ricchi è la benedizione dell’Eterno e il tormento che uno si dà non le aggiunge nulla.
Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
Commettere un delitto, per lo stolto, è come uno spasso; tale è la sapienza per l’uomo accorto.
Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
All’empio succede quello che teme, ma ai giusti è concesso quel che desiderano.
Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -
Come procella che passa, l’empio non è più, ma il giusto ha un fondamento eterno.
Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -
Come l’aceto ai denti e il fumo agli occhi, così è il pigro per chi lo manda.
Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -
Il timor dell’Eterno accresce i giorni ma gli anni degli empi saranno accorciati.
Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
L’aspettazione dei giusti è letizia, ma la speranza degli empi perirà.
Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
La via dell’Eterno è una fortezza per l’uomo integro, ma una rovina per gli operatori d’iniquità.
Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
Il giusto non sarà mai smosso, ma gli empi non abiteranno la terra.
Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
La bocca del giusto sgorga sapienza, ma la lingua perversa sarà soppressa.
Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.
Le labbra del giusto conoscono ciò che è grato, ma la bocca degli empi e piena di perversità.