Proverbs 27

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
Ne te vante pas du lendemain, Car tu ne sais pas ce qu'un jour peut enfanter.
Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
Qu'un autre te loue, et non ta bouche, Un étranger, et non tes lèvres.
Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -
La pierre est pesante et le sable est lourd, Mais l'humeur de l'insensé pèse plus que l'un et l'autre.
Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
La fureur est cruelle et la colère impétueuse, Mais qui résistera devant la jalousie?
Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -
Mieux vaut une réprimande ouverte Qu'une amitié cachée.
Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -
Les blessures d'un ami prouvent sa fidélité, Mais les baisers d'un ennemi sont trompeurs.
Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -
Celui qui est rassasié foule aux pieds le rayon de miel, Mais celui qui a faim trouve doux tout ce qui est amer.
Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
Comme l'oiseau qui erre loin de son nid, Ainsi est l'homme qui erre loin de son lieu.
Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
L'huile et les parfums réjouissent le coeur, Et les conseils affectueux d'un ami sont doux.
Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -
N'abandonne pas ton ami et l'ami de ton père, Et n'entre pas dans la maison de ton frère au jour de ta détresse; Mieux vaut un voisin proche qu'un frère éloigné.
Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
Mon fils, sois sage, et réjouis mon coeur, Et je pourrai répondre à celui qui m'outrage.
Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -
L'homme prudent voit le mal et se cache; Les simples avancent et sont punis.
Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -
Prends son vêtement, car il a cautionné autrui; Exige de lui des gages, à cause des étrangers.
Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -
Si l'on bénit son prochain à haute voix et de grand matin, Cela est envisagé comme une malédiction.
O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
Une gouttière continue dans un jour de pluie Et une femme querelleuse sont choses semblables.
Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -
Celui qui la retient retient le vent, Et sa main saisit de l'huile.
După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -
Comme le fer aiguise le fer, Ainsi un homme excite la colère d'un homme.
Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -
Celui qui soigne un figuier en mangera le fruit, Et celui qui garde son maître sera honoré.
Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
Comme dans l'eau le visage répond au visage, Ainsi le coeur de l'homme répond au coeur de l'homme.
După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
Le séjour des morts et l'abîme sont insatiables; De même les yeux de l'homme sont insatiables.
Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
Le creuset est pour l'argent, et le fourneau pour l'or; Mais un homme est jugé d'après sa renommée.
Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -
Quand tu pilerais l'insensé dans un mortier, Au milieu des grains avec le pilon, Sa folie ne se séparerait pas de lui.
Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
Connais bien chacune de tes brebis, Donne tes soins à tes troupeaux;
Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -
Car la richesse ne dure pas toujours, Ni une couronne éternellement.
Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -
Le foin s'enlève, la verdure paraît, Et les herbes des montagnes sont recueillies.
Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
Les agneaux sont pour te vêtir, Et les boucs pour payer le champ;
laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
Le lait des chèvres suffit à ta nourriture, à celle de ta maison, Et à l'entretien de tes servantes.