Job 11

Så tog Na'amatiten Zofar til Orde og sagde:

Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:

"Skal en Ordgyder ej have Svar, skal en Mundheld vel have Ret?

,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?

Skal Mænd vel tie til din Skvalder, skal du spotte og ikke få Skam?

Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

Du siger: "Min Færd er lydeløs, og jeg er ren i hans Øjne!"

Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -

Men vilde dog Gud kun tale, oplade sine Læber imod dig,

A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,

kundgøre dig Visdommens Løndom, thi underfuld er den i Væsen; da vilde du vide, at Gud har glemt dig en Del af din Skyld!

şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.

Har du loddet Bunden i Gud og nået den Almægtiges Grænse?

Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?

Højere er den end Himlen hvad kan du? Dybere end Dødsriget - hvad ved du?

Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?

Den overgår Jorden i Vidde, er mere vidtstrakt end Havet.

Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.

Farer han frem og fængsler, stævner til Doms, hvem hindrer ham?

Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?

Han kender jo Løgnens Mænd, Uret ser han og agter derpå,

Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.

så tomhjernet Mand får Vid, og Vildæsel fødes til Menneske.

Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!

Hvis du får Skik på dit Hjerte og breder dine Hænder imod ham,

Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.

hvis Uret er fjern fra din Hånd, og Brøde ej bor i dit Telt,

Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.

ja, da kan du lydefri løfte dit Åsyn og uden at frygte stå fast,

Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;

ja, da skal du glemme din Kvide, mindes den kun som Vand, der flød bort;

îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.

dit Liv skal overstråle Middagssolen, Mørket vorde som lyse Morgen.

Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.

Tryg skal du være, fordi du har Håb; du ser dig om og går trygt til Hvile,

Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.

du ligger uden at skræmmes op. Til din Yndest vil mange bejle.

Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.

Men de gudløses Øjne vansmægter; ude er det med deres Tilflugt, deres Håb er blot at udånde Sjælen!

Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``