Proverbs 9

Moudrost vystavěla dům svůj, vytesavši sloupů svých sedm.

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

Zbila dobytek svůj, smísila víno své, stůl také svůj připravila.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

A poslavši děvečky své, volá na vrchu nejvyšších míst v městě:

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

Kdožkoli jest hloupý, uchyl se sem. Až i bláznivým říká:

,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

Poďte, jezte chléb můj, a píte víno, kteréž jsem smísila.

,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Opusťte hloupost a živi buďte, a choďte cestou rozumnosti.

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Kdo tresce posměvače, dochází hanby, a kdo přimlouvá bezbožnému, pohanění.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Nedomlouvej posměvači, aby tě nevzal v nenávist; přimlouvej moudrému, a bude tě milovati.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Učiň to moudrému, a bude moudřejší; pouč spravedlivého, a bude umělejší.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Počátek moudrosti jest bázeň Hospodinova, a umění svatých rozumnost.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Nebo skrze mne rozmnoží se dnové tvoji, a přidánoť bude let života.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Budeš-li moudrý, sobě moudrý budeš; pakli posměvač, sám vytrpíš.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Žena bláznivá štěbetná, nesmyslná, a nic neumí.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

A sedí u dveří domu svého na stolici, na místech vysokých v městě,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

Aby volala jdoucích cestou, kteříž přímo jdou stezkami svými, řkuci:

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

Kdo jest hloupý, uchyl se sem. A bláznivému říká:

,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

Voda kradená sladší jest, a chléb pokoutní chutnější.

,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

Ale neví hlupec, že mrtví jsou tam, a v hlubokém hrobě ti, kterýchž pozvala.

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.