Job 11

respondens autem Sophar Naamathites dixit
Ţofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:
numquid qui multa loquitur non et audiet aut vir verbosus iustificabitur
,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?
tibi soli tacebunt homines et cum ceteros inriseris a nullo confutaberis
Vor face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?
dixisti enim purus est sermo meus et mundus sum in conspectu tuo
Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -
atque utinam Deus loqueretur tecum et aperiret labia sua tibi
A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,
ut ostenderet tibi secreta sapientiae et quod multiplex esset lex eius et intellegeres quod multo minora exigaris a Deo quam meretur iniquitas tua
şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.
forsitan vestigia Dei conprehendes et usque ad perfectum Omnipotentem repperies
Poţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?
excelsior caelo est et quid facies profundior inferno et unde cognosces
Cît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?
longior terrae mensura eius et latior mari
Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.
si subverterit omnia vel in unum coartaverit quis contradicet ei
Dacă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?
ipse enim novit hominum vanitatem et videns iniquitatem nonne considerat
Căci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.
vir vanus in superbiam erigitur et tamquam pullum onagri se liberum natum putat
Omul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!
tu autem firmasti cor tuum et expandisti ad eum manus tuas
Tu, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.
si iniquitatem quod est in manu tua abstuleris a te et non manserit in tabernaculo tuo iniustitia
Depărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.
tum levare poteris faciem tuam absque macula et eris stabilis et non timebis
Şi atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;
miseriae quoque oblivisceris et quasi aquarum quae praeterierint recordaberis
îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.
et quasi meridianus fulgor consurget tibi ad vesperam et cum te consumptum putaveris orieris ut lucifer
Zilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.
et habebis fiduciam proposita tibi spe et defossus securus dormies
Vei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
requiesces et non erit qui te exterreat et deprecabuntur faciem tuam plurimi
Te vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
oculi autem impiorum deficient et effugium peribit ab eis et spes eorum abominatio animae
Dar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``