Ecclesiastes 10

muscae morientes perdunt suavitatem unguenti pretiosior est sapientia et gloria parva ad tempus stultitia
Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
cor sapientis in dextera eius et cor stulti in sinistra illius
Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
sed et in via stultus ambulans cum ipse insipiens sit omnes stultos aestimat
Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
si spiritus potestatem habentis ascenderit super te locum tuum ne dimiseris quia curatio cessare faciet peccata maxima
Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
est malum quod vidi sub sole quasi per errorem egrediens a facie principis
Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
positum stultum in dignitate sublimi et divites sedere deorsum
nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
vidi servos in equis et principes ambulantes quasi servos super terram
Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
qui fodit foveam incidet in eam et qui dissipat sepem mordebit eum coluber
Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
qui transfert lapides adfligetur in eis et qui scindit ligna vulnerabitur ab eis
Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
si retunsum fuerit ferrum et hoc non ut prius sed hebetatum erit multo labore exacuatur et post industriam sequitur sapientia
Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
si mordeat serpens in silentio nihil eo minus habet qui occulte detrahit
Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
verba oris sapientis gratia et labia insipientis praecipitabunt eum
Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
initium verborum eius stultitia et novissimum oris illius error pessimus
Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
stultus verba multiplicat ignorat homo quid ante se fuerit et quod post futurum est quis illi poterit indicare
Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
labor stultorum adfliget eos qui nesciunt in urbem pergere
Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
vae tibi terra cuius rex est puer et cuius principes mane comedunt
Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
beata terra cuius rex nobilis est et cuius principes vescuntur in tempore suo ad reficiendum et non ad luxuriam
Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
in pigritiis humiliabitur contignatio et in infirmitate manuum perstillabit domus
Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
in risu faciunt panem ac vinum ut epulentur viventes et pecuniae oboedient omnia
Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
in cogitatione tua regi ne detrahas et in secreto cubiculi tui ne maledixeris diviti quia avis caeli portabit vocem tuam et qui habet pinnas adnuntiabit sententiam
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.